agrointeligenta.ro – 26 februarie 2021 17:25

Claudiu Frânc a demisionat din funcția de președinte al Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Organizația a organizat o Adunare Generală în care s-a acceptat demisia lui Frânc, conducerea fiind preluată, cu mandat intermar, de Iacob Boca, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine și județul Mureș.”Astăzi, 26.02.2021, Adunarea Generală a FCBR, întrunită în ședință la Șăulia, în județul Mureș, a acceptat demisia domnului Claudiu Frânc din funcția de președinte al FCBR, survenită și ca urmare a exprimării nemulțumirilor majorității reprezentanților asociațiilor membre ale federației în legătură cu faptul că domnul Frânc a semnat, împotriva intereselor, voinței și mandatului acordat de FCBR un document care a fost înaintat ministrului agriculturii sub sigla Pro Agro, prin care se susținea eliminarea plafonului maxim de 250 de capete vaci de lapte prevăzut de art. 75 din Ordinul 619/2015”, s arată într-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Organizația de crescători de animale, care este afiliată Federației Naționale Pro Agro reiterează faptul că ”că semnarea acelui document s-a făcut prin nesocotirea voinței asociațiilor membre ale FCBR, reprezentând exprimarea poziției pur persoanle a domnului Frânc”.”Federația Crescătorilor de Bovine din România nu a susținut niciodată ideea eliminării plafonului maxim de 250 de capete de bovine, deoarece această măsură ar fi fost de natură a aduce grave prejudicii financiare fermierilor mici și mijlocii din România. Până la organizarea, în viitorul apropiat, a unei Adunări Generale a FCBR, în cadrul căreia va fi ales un nou președinte, interimatul va fi asigurat de domnul Iacob Boca, președintele Asociației Crescătorilor de Taurine și județul Mureș”, se mai arată în comunicarea FCBR.Vă reamintim că, în calitate de președinte al FCBR, Claudiu Frânc, alături de alți lideri din sectorul de creștere a bovinelor, a semnat și transmis către Ministerul Agriculturii o serie de propuneri pentru modificarea schemelor de plată cuplate din sectorul zootehnic. Una dintre aceste propuneri viza eliminarea plafonului de 250 de capete la plata sprijinului cuplat zootehnic. Ulterior, FCBR, alături de alte patru organizații, a transmis ministrului Adrian Oros, prin avocați, să retragă această propunere, potrivit argumentației, ar veni în contradicție cu reglementările europene și ar dezavantaja fermierii mici și mijlocii, favorizând marile ferme de vaci de lapte.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

Source link

Sprijinim obiectivul strategiei de a elabora mecanisme de certificare pentru eliminarea dioxidului de carbon, pentru a duce mai departe inițiativa de sechestrare a carbonului în solurile agricole anunțată în Pactul Verde European. Copa și Cogeca consideră că elaborarea unei piețe de carbon pentru un sistem de credite pentru carbon este soluția viabilă pe termen lung pentru a asigura pilonii durabilității de mediu și economic.
Unul dintre pilonii cheie pentru adaptarea la schimbările climatice în agricultură este creșterea rezilienței culturilor, iar noile tehnici de ameliorare oferă o varietate de soluții. Copa și Cogeca sprijină obiectivele strategiei de a crea un mediu legislativ pentru sămânța de plante și materialul săditor.
Deficitul de apă este un rezultat grav al schimbărilor climatice în mai multe regiuni din Europa și creează provocări tot mai mari pentru producătorii de hrană. Tehnologiile agriculturii de precizie sunt un element cheie pentru o utilizare ameliorată și personalizată a resurselor de apă în producția de hrană. Instrumentele potrivite și crearea unui mediu financiar pentru agricultura de precizie, prin Politica agricolă comună și alte politici, au un rol vital în sprijinirea tranziției spre o producție mai durabilă de hrană.
Pe lângă agricultură, silvicultura joacă un rol cheie în rândul soluțiilor bazate pe natură: adaptarea va aduce rezultate în sinergie cu alte măsuri din sectorul forestier, reflectate în viitoarea Strategia forestieră a UE.
Soluțiile rapide de adaptare din sectoarele bazate pe natură sunt necesare, bazate pe cercetări solide în inovare și sprijinite de programul Orizont Europa. Copa și Cogeca consideră binevenit în special accentul pus în Strategie pe cooperarea internațională, pe construirea pornind de la angajamentele luate în Acordul de la Paris pentru a combate încălzirea globală fără a compromite securitatea alimentară, se arată în comuicatul APPR.

Source link

Dacă politica de lapte a României continuă în această direcție în care a fost în ultimii 7 ani, avem toate șansele ca România, în continuare, să importe lapte materie primă, ca România, în continuare, să importe produse procesate din lapte din toate țările Uniunii Europene, pentru că, e clar, suntem pe o piață comună, e o piață în care concurența este clară și-n care trebuie să recunoaștem și noi, fermierii români, că  dacă nu suntem competitivi, nu avem ce căuta, nu putem să stăm.
Atât timp cât fermierul vecin din Ungaria primește o subvenție de 800 de euro aproximativ pe cap de vacă și eu primesc, după calculele pe care le-am făcut, 180 de euro pe cap de vacă pentru că atâta s-a primit pe cap de vacă din 2013. O fermă care a avut 100 de vaci și care are 100 de vaci astăzi a primit pe fiecare an, din acești ani, 530 de euro pe cap. O fermă care a avut 500 de capete în 2013, dar s-a dezvoltat, a investit, primește 180 de euro pe cap, deci de trei ori mai puțin.
Vindem pe aceeași piață, ne ducem către aceleași fabrici de lapte. De ce mi-ar da mie o fabrică de lapte mai mare preț pe lapte, că am mai multe capete de vaci?! Sigur că va căuta să ia lapte de unde poate să-l ia mai ieftin. De la mine nu poate să-l ia, a spus fermierul Nicușor Șerban, miercuri seara, la Agro TV.
Potrivit site-ului Clubului Fermierilor Români, fermierul Nicușor Șerban este administratorul Agroserv Măriuța din Drăgoești, județul Ialomița și deține una dintre fermele de elită cu vaci Holstein de genetică aleasă, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a face profit din valorificarea producțiilor de cereale, porumb sau rapiță.
În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă, în urma unei investiții de 7 milioane euro.
Societatea Agroserv Măriuța a fost înființată în anul 1994. Ca prim domeniu de activitate a fost arendarea terenurilor agricole și lucrarea acestor terenuri. Astăzi societatea a ajuns să lucreze aproximativ 3.500 de hectare de teren arabil.
În 1998, Nicușor Șerban a considerat ca este bine ca parte din producția vegetală să o valorifice prin creșterea animalelor și, dată fiind zona și tradiția, s-a îndreptat către vaca de lapte. În 2005 ferma avea 60 de vaci, iar astăzi, pe partea zootehnică, ferma are un număr de 2.600 de animale, din care 1.050 de vaci la muls, un grajd pe o suprafață de 13.500 de metri pătrați, care adăpostește 800 de vaci de lapte, sala de muls și partea de birouri, de managementul efectiv al fermei de vaci. Ferma folosește cele mai bune tehnologii care sunt în fermele de vaci din lume.

Source link