Connect with us

Cresterea animalelor

Ce se întâmplă cu pășunile pentru animale? Anunțul directorului tehnic al Institutului pentru Pajiști!

Stefanescu Carmen

Published

on

CHIRIE URIAȘĂ de 2.100 DE LEI PE HECTARUL DE PĂȘUNE!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Studiul a fost realizat în Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila şi Măcin.
“Producţia evaluată a acestor pajişti se cifrează în medie la 5,9 tone de masă verde la hectar, ceea ce ar suporta o încărcare cu animale de o jumătate de vită mare la hectar. Având mai multe vite, înseamnă suprapăşunat, distrugerea biodiversităţii, eroziune şi o sumedenie de dezechilibre majore. În cele cinci localităţi, în anul 2018, am întâlnit 7.530 de unităţi vită mare, circa 550 de bovine şi 51.000 de ovine şi caprine, iar încărcarea acestor localităţi este de 0,95 unităţi vită mare, aproape dublă faţă de capacitate”, a declarat directorul tehnic al ICD, în timpul unei conferinţe organizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM).
Teodor Maruşca a recomandat comunităţilor să cultive plante furajere pe terenurile agricole şi să reducă astfel la jumătate presiunea asupra pajiştilor.
“Stânele sunt focare de infecţie nemaipomenită, poluatoare, boli, dăunători, din cauză că oamenii nu sunt obişnuiţi să utilizeze aceste îngrăşăminte organice pe pajişte şi să crească producţia. Analizele de sol făcute de institutul nostru arată că există o carenţă extraordinar de mare de fosfor în sol. Dacă ai fosfor ai leguminoase, ai azot fixat biologic. Având fosfor şi azot, ai şi spor de producţie pe pajişte. Aplicarea agriculturii ecologice trebuie să vă stea în atenţie”, a mai spus Maruşca.

El a propus APNMM să declare mai multe pajişti cu arbori singulari din Munţii Măcinului “dehesa dobrogeană”, după modelul dehesei spaniole, sistem agrosilvopastoral apreciat ca o măsură eficientă de atenuare a efectelor negative ale aridizării şi deşertificării terenurilor cauzate de încălzirea globală, dar şi ca un model de dezvoltare durabilă.
“O pajişte în câmp deschis are o participare a speciilor furajere de 36%, în timp ce sub arbori e cu 20% mai mult. De asemenea, valoarea pastorală este de 21% pe pajiştea deschisă şi de 37% sub arbori. Producţia de masă verde furajeră e de două tone la hectar, iar sub arbori e de 4,2 tone. Mai mult, animalele care stau sub arbori dau o producţie cu 20-40% mai mare decât cele care stau vacile în soare”, a menţionat directorul tehnic al ICD.
El a mai spus că populaţia poate să maximizeze profiturile în urma activităţii de creştere a animalelor.
“Jambonul din porcul crescut în dehesa costă în jur la 140 de euro kilogramul, în timp ce cel făcut din porcul de crescătorie este de 40 sau 30 de euro kilogramul. (…) Cred că avem legislaţie şi pentru arborii izolaţi, numai că din nefericire nu se aplică”, a mai spus reprezentantul ICD.
Teodor Maruşca se află în conducerea ICD Braşov din anul 2009, este expert în habitate de pajişti şi tufărişuri, este membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România.
sursa: Agerpres



Source link

Cresterea animalelor

Subvenții APIA pentru fermieri, crescători de animale, suplimentate la rectificarea bugetară!

Stefanescu Carmen

Published

on

MINISTRUL OROS: SUMA ALOCATĂ ÎN 2021-2022 pentru PLATA SUBVENȚIILOR FERMIERILOR!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

“Legat de rectificare, noi am cerut și am fundamentat, am trimis săptămâna trecută, către Ministerul Finanțelor, sumele necesare pentru rectificaraa bugetară, atât credite de angajament, cât și credite bugetare. Și aici, am cerut atât pentru ajutoarele naționale tranzitorii, sectorul vegetal, dar și sectorul zootehnic, pentru reducerea accizei la motorină pentru trimestrul 2 și 3, sume necesare obligațiilor de plată pentru titluri executorii în sarcina APIA, pentru că avem și acolo o sumă, schemele de ajutor de stat pentru menținerea și înființarea registrelor genalogice.
Apoi, pentru cele două programe de reproducție, pentru suine și pentru incubație și creștere în sectorul avicol. Am cerut, de asemenea, 1,8 miliarde lei și pentru plata pagubelor la culturile agricole înființate în primăvara anului 2020, afectate de seceta pedologică, precum și 32 de milioane de lei pentru a suplimenta bugetul sistemului național antigrindină. Anul acesta, activitatea acolo a fost și, probabil, va continua să fie mult mai intensă și este nevoie să suplimentăm, atât pentru partea de investiții, dar, mai ales, pentru funcționarea acestui sistem antigrindină.

În total, noi am cerut credite de angajament, 4,6 miliarde de lei, și credite bugetare 3,5 miliarde lei. Sigur, asta ar fi ceea ce ne-am dori, nu știm care vor fi posibilitățile și care sunt sumele disponibile, cu siguranță că fiecare minister va cere pentru tot ceea ce consideră că-i este necesar. Dar noi am încercat să fundamentăm fiecare din această sumă și să explicăm care este noima, pentru care cerem aceste sume”, a declarat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul Ministerului Agriculturii.
Oficialul MADR a fost întrebat cum se va împărți suma primită în condițiile în care va fi mai mică decât cea solicitată de la bugetul de stat.
“Nu vreau să mă pronunț acum, înainte, pentru că speranța mea este să primesc, să primim, pentru că banii aceștia nu sunt pentru mine, să primim cât mai mulți din banii pe care ni-i dorim să acoperim cât mai multe nevoi. În momentul în care vom ști exact care este suma primită, vom decide atunci la nivelul ministerului, împreună cu mediul asociativ, cum anume să împărțim cât mai corect acești bani. Acum nu pot să vă spun, pentru că eu mi-aș dori să primim 100% din ce am cerut și orice ministru își dorește acest lucru, cu siguranță”, a răspuns ministrul Oros.
 



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

Eticheta de bunăstare va ajuta fermierii români să obțină un preț mai bune pentru produse

Iures Stefan

Published

on

Nedreptate făcută micilor fermieri! De la 1 ianuarie, mii de producători agricoli – afectați!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 27 iulie 2021 14:44

Eticheta de bunăstare – o măsură care vine în sprijinul fermierilor care respectă normele de bunăstare sporită pentru animale, iar din 2027 ar trebui ca niciun animal să nu mai fie crescut în cușcă. Aceste măsuri fac parte dintre obiectivele prezentate la Bruxelles, în prima întâlnire prezidată de președinția slovenă a Consiliului Uniunii Europene. În cadrul reuniunii au fost dezbătute subiecte diverse care țin de bunăstarea animală, după cum a spus, astăzi, marți – 27 iulie, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.”În primul rând vreau să vă fac o sinteză a ultimei întâlniri de la Bruxelles, prima întâlnire în care președinția Slovenă și-a intrat în atribuții, tocmai pentru că am văzut interpretări diferite. Primul punct s-a referit la programul de lucru al Președinției slovene, care și-a pus în gând să finalizeze până în octombrie cele 3 regulamente în așa fel încât pe baza acestui pachet legislativ adoptat să finalizăm programele naționale strategice. Și a prezentat și calendarul (…) Au fost foarte multe subiecte legate de bunăstarea animală, interzicerea uciderii puilor masculi de o zi, pui de găină ne referim aici, cerințe uniforme de creștere a curcanului și o inițiativă cetățenească: Încheiați era cuștilor”, a declarat ministrul de resort în cadrul unei conferințe de presă.CITIȚI ȘI: Legea pentru interzicerea uciderii puilor de găină de sex masculin – în vigoare din 1 ianuarie 2022, în GermaniaAdrian Oros a explicat că, înainte de a fi luate decizii la nivel european care să aibă vreo influență asupra fermierilor și consumatorilor, se va realiza un impact economic al acestei decizii de care se va ține cont în redactarea unor norme clare.”Sigur, aici trebuie făcut un impact economic, ei spuneau ca din 2027 ar trebui ca niciun animal să nu mai fie crescut în cușcă, și apoi, după acest impact economic să analizăm când anume ar trebui demarată această formă de creștere. Oricum, este în curs de elaborare și noi am fost de acord cu această inițiativă de etichetare de bunăstare, astfel încât consumatorul european care dorește să cumpere produse provenite de la animale care au fost crescute într-un anumit grad de bunăstare să fie informați. Sigur, aceste produse, de regulă, fiind mai scumpe”, a conchis ministrul Agriculturii, Adrian Oros.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

Subvenție europeană DIRECTĂ pentru apicultori!

Stefanescu Carmen

Published

on

PREȘEDINTE MOLDAPIS: LA ANUL S-AR PUTEA SĂ AVEM CU 50% MAI PUȚINE FAMILII DE ALBINE!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Perspective bune pentru viitoarea recoltă de rapiţă
Cotaţiile futures pentru rapița tranzacţionată la Euronext (Paris) au atins un prag record, pe fondul creșterii cererii globale de uleiuri vegetale, a preţului petrolului, a cereri de biodiesel, precum și pe fondul conflictului comercial dintre China şi Australia. Astfel, cotaţia futures pentru luna mai la rapiță pe bursa Matif a atins 528,75 euro/tonă, depăşind maximul istoric (526,25 euro/tonă) stabilit în 2012. De asemenea, slăbirea euro în raport cu dolarul american şi marjele mai bune pentru biodiesel sunt alte motive pentru care preţul viitoarei recolte de rapiţă a crescut.

Egiptul a cumpărat 240 mii tone de grâu românesc şi rusesc
Autoritatea generală egipteană pentru achiziția de bunuri (GASC) a rezervat 240.000 de tone de grâu de panificaţie din România şi Rusia după încheierea unei licitații şi pentru care a plătit, în medie, 269,83 USD/tonă CFR și 238,38 USD/tonă FOB.

Rusia crește din nou TAXELE de export pentru grâu și porumb
Ministerul rus al agriculturii a anunțat că va crește din nou taxa de export pentru grâu și porumb, dar taxa pentru orz rămâne neschimbată în perioada perioada 30 iunie-6 iulie. Astfel, taxa de export pentru grâu va fi majorată cu încă 3,20USD/tonă şi ajunge la un total de 41,30USD/tonă, conform prețului indicelui mediu pe șapte zile publicat de bursa din Moscova (MOEX) de 259,10 USD / tonă.

România – primul IMPORT de floarea soarelui din Argentina
După un an agricol dificil, România – unul dintre principalii producători de seminţe de floarea soarelui din Europa, urmează să importe, pentru prima dată, floarea soarelui din Argentina. Nava Ephiphania, încărcată cu 35.000 de tone de semințe de floarea soarelui este programată să plece către România din portul argentinian Necochea în 14 martie.

Importurile Chinei de PORUMB din mai au atins un nivel istoric
Importurile de porumb ale Chinei în luna mai au crescut cu 70,8% față de luna aprilie și au fost de patru ori mai mari față de aceeași lună din 2020, atingând astfel cel mai mare volum lunar şi un nou record istorc de 3,16 milioane de tone, au arătat datele furnizate de către Administrația Generală a Vămilor din China. Accelerarea ritmului achiziţiilor de furaje se datorează cererii venite din sectorul creşterii animalelor.

UE – Floarea-soarelui: suprafață constantă, producţie mai mare
Potrivit estimărilor Comisiei UE, suprafaţa cultivată cu floarea-soarelui, în UE-27, în acest sezon este de aproximativ 4,4 milioane hectare. Dintre statele UE-27, cel mai mare producător din punct de vedere al suprafeței este în continuare România, cu aproximativ 1,23 milioane ha (1,22 milioane ha în 2020).

Producţie agricolă bună, STOCURI în SCĂDERE
În ultimul raport, Consiliul Internațional pentru Cereale (IGC) a îmbunătăţit prognoza pentru producția mondială de cereale, în sezonul 2020/2021, până la 2.224 milioane tone. Această prognoză este cu 9 milioane tone mai mare faţă de raportul din luna februarie şi cu 2% în plus faţă de producţia realizată sezonul trecut. Chiar dacă Indicele preţului la cereale şi oleaginoase (GOI) a scăzut cu 3% în luna martie, prețurile medii ale produselor agricole au crescut brusc raportat la situaţia de anul trecut. Această scădere a GOI se datorează în principal preţurilor reduse din Argentina şi Brazilia.



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.