Connect with us

Cresterea animalelor

Cinci lei pe vacă e subvenție, domnule ministru?! Țin de 32 de ani animale și mai rău ca acum nu a fost niciodată!

Stefanescu Carmen

Published

on

CUMPĂRĂ ANIMALE DE LA ȚĂRANI ȘI VÂND CARNE PRIN PRIMA COOPERATIVĂ ȚĂRĂNEASCĂ ONLINE din ROMÂNIA!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Mesaje pline de indignare transmise de fermieri și crescători de animale ca replici dure, vehemente, la declarația ministrului Adrian Oros:
Lakatus Erzsi: Nu sunt deloc de acord cu afirmația acestui ministru, ca să fiu mai politicoasa să nu-i spun altfel din respect pentru cei care vor vedea acest comentariu. Eu am deschis exploatație nouă în 2013 cu 2 vaci lapte și 1 vitica, nu am luat subvenție că nu aveam 3 vaci cum se cerea atunci….până în ziua de azi am ajuns la 17 capete fără NICIUN LEU SUBVENȚIE că din forțele proprii mi-am achiziționat toată gama de utilaje. Eu vă întreb domnule MINISTRU ăia mici nu rezistă sau aceia care trăiesc DOAR DIN SUBVENȚII, ăia mari când nu mai iau SUBVENȚIE DAU FALIMENT TOTAAAAAAL și tot la cei mici ajungeți!!!!!!
Ionuț Cioranu, crescător de ovine: Cu tot respectul, domnule doctor, prima soluție la această problemă a fermierilor mici e să lași scaunul pe care-l ocupi unei persoane care dorește un viitor agriculturii din România.
Cristi Toma: Susțin. Poziția de ministru al agriculturii este f ingrată. Presiunea fermierilor mari este imensă. Majoritatea decidenților din minister, APIA sau AFIR au și ferme agricole. Ghidurile pt fondurile europene sunt făcute de acești “specialiști” pt a putea fi accesate de firmele lor și a odraslelor lor. Se pun condiții artificiale la criteriile de selecție, cum ar fi aceea de a avea facultatea de agronomie. Drept dovadă,f puține dosare pt “Tinerii fermieri” diaspora au fost accesate și eligibile. Nu cred că fermierii din UE au toți facultate. De fapt, și noțiunea de fermier s-a denaturat.In opinia mea, fermierul e cel ce lucrează efectiv .Așa că singura soluție rămâne asocierea,iar dl Oros are dreptate.
Didy Hutuleac: În majoritatea statelor se pune mare accent pe ferma de familie adica micul fermier. Sa fie oare incompetenta sau interese meschine la mijloc !!!
Nicolae Oprea: D-le Ministru! Nu mai creați degringolada in rândul micilor fermieri! Va rog sa înțelegeți ca structura agriculturii noastre,după ‘90 s-a bazat pe ferma familială! Aceste ferme multe nu se pot asocia toate deodată! Oamenii au fost sătui de “unitate” și proprietate obșteasca! Asocierea are ,este adevărat,avantajele ei! Dar pana se sedimentează din nou in mentalul omului, care dorește sa muncească pentru el, mai durează!Unii și nu putini reușesc sa crească și singuri!Tocmai de aceea nu trebuie abandonați și sâcâiți in continuu cu asocierea! Fiecare va înțelege necesitatea modului de lucru al pamantului! O asociere la animale azi înseamnă colectiv! O asociere in valorificare, poate mai merge! Dar și aici e încă chestiunea de credibilitate!
Mircea Ovidiu Trif: Acest individ este in stare să dea subvenții doar la clientela liberală.
Lazăr Lăcrămioara: Asa, loviți-l in cap pe fermierul mic! Sa ramana doar 10- 15 magnati in agricultura! De ce nu faceti legi prin care ferma de familie sa poata ajunge mai usor la accesarea proiectelor? De ce nu faceti credite pe perioada lunga cu dobanzi avantajoase ca si fermierul asta mic sa poata cumpara teren?
Florin Platon: CREATI legi de susținere a FERMIERULUI mic si mijlociu mai sustenabile pentru România, luați exemplul Germaniei sau al Olandei. Nu veniți cu 5 euro pe ha si spui ca ajuți.
Virgil Cojocaru: Fermierul mic este un un spin în ochii guvernanților. De ce nu face statul centre de colectare a produselor fermierilor mici(legume, fructe, produse din animale ș.a.) de unde se distribuie magazinelor. La Poiana Mare din Dolj din vremuri străvechi s-a făcut cale ferată pentru a transporta roșile rapid către baneficiari. Acum, pauză.

Dobre Aurelian: Până la urmă o să moarä și marile exploatații agricole dacă nu avem industrie ușoară de procesare a produselor agricole. Asta se întâmplă când ești la mâna altora, când scoți din țară materii prime fără valoare adăugată. Dacă ar exista industrii prelucrătoare , atunci ar fi locuri de muncă , oamenii ar câștiga, ar avea un nivel de trai mai bun și în consecință , n- ar mai fi nici convulsii sociale. Aria de încasări la bugetul de stat s-ar mări considerabil. Vånzånd la export materii prime, nu facem altceva decât să luăm pisica moartä din curtea altora și să o aruncăm în curtea noastră. Dacă nu se stimulează dezvoltarea industriilor prelucrătoare, degeaba se subvenționează micii sau marii fermieri. Aceasta este carența unei piețe interne. Lipsa posibilităților de desfacere conduce la ptrețuri derizorii atâta timp cât nu există concurență la achiziționarea produselor agricole.
Voina Ileana: Da ce ați vrea voi și antecesorii voștri de la pupitrul MADR ptr ferma de familie?? Va spun eu, NIMIC… ați preferat sa dispara cit mai multe exploatații… sa se vinda 46 %din terenul arabil, ați ajutat în cirdasie cu băncile doar pe acei fermieri ff mari care s-au dezvoltat pe fonduri UE… De ce în toate țările UE pot supraviețui și se pot dezvolta și cei cu 100-200 de oi, cu 50 de vaci și 15 ha de teren cu 3-4 ha de livada, cu un solar, doua???? Cind veți știi cit se va întinde dimensiunea fermei de familie și pina va ginditi măriile voastre, mai renunță mulți la agricultură….
Ileana Verde: Cu 5 lei pe cap de vaca vor avea fermierii bani pentru aș pregăti hrana pentru iarna următoare. Nici pentru motorină, dar mai pentru restul. Vai și amar de mama noastră, țin de 32 de ani animale, mai rău ca acuma n-a fost niciodată.
Karoly Aros: Tăiați subvențiile, să plecăm toți din țară.



Source link

Cresterea animalelor

Oier Daniel Pop: Subvenții APIA diferențiate pe ferma de elită ovine, ferma de reproducție și ferma de producție!

Stefanescu Carmen

Published

on

FRAUDELE DIN ZOOTEHNIE ȘI RĂZBOIUL PENTRU UN ORDIN AL MINISTRULUI AGRICULTURII!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

“Cuantumul subvențiilor astăzi e foarte scăzut. Dacă ne referim la subvenția mică, cum o știm noi, ANTZ-ul (ajutor național tranzitoriu n.r.) astăzi este la nivelul impozitului pe activitate de oierit. Deci, ne dă dintr-o parte și o dăm în alta. Ca și anul ăsta sau anul viitor, nu văd ce îmbunătățiri ar putea fi în subvenții pentru că sunt niște ani de tranziție. Mă gândesc că vor fi subvențiile ca până acum. M-aș mira să fim plăcut surprinși, să se schimbe cuantumuri și modul de subvenționare.
Pe viitor, avem speranțe, din 2023, că a înțeles și ministerul, o să înțeleagă și Uniunea Europeană că avem nevoie de subvenții diferențiate. Astăzi, întâlnim o situație ciudată, spun eu, același fermier dintr-o anumită localitate, cu cel din alta, pot lua subvenții la fel, doar că unul muncește, este înscris într-un program de ameliorare, într-o asociație, desfășoară un control și ia aceeași subvenție ca unul care, pur și simplu, și-a cumpărat niște berbeci și merge și ia o adeverință. Ăla nu e controlat, nu trebuie să plăteacă nicio cotizație, nu trebuie să facă nimic, pur și simplu să dețină niște animale ca să obțină aceeași subvenție ca noi care facem actvitatea de ameliorare.
Dacă din 2023, viziunea ministerului o să fie la fel ca a noastră, și sperăm treaba asta, noi am făcut cereri și la domnul ministru (al agriculturii n.r.) chiar s-a trimis de domnul director Neață (Asociația Crscătorilor de Ovine Dacia Hunedoara n.r.) cum vedem noi subvențiile și sperăm să fim înțeleși. Vrem o subvenție diferențiată pe ferme de elită, pe fermă de reproducție și pe fermă de producție. Adică, fiecare să primească bani după nivelul de implicare pe care-l va avea. Așa ar fi și normal”, a declarat crescătorul de ovine Daniel Pop, președinte Pro Ovis Maramureș, pentru Agro TV.

“Trebuie să ne axăm pe ferme de elită, să ridicăm potențialul la cel mai înalt. Adică, trebuie să înțeleagă toată lumea că animalul de valoare trebuie să fie pus în evidență. Că o să fie pe producție, că o să fie pe reproducție, că pe ferme de elită, nu mai are importanță. Să fie valorificat la maxim și valoarea lui să fie și plătită și răsplătită. Că atunci și fermierul nostru are curaj, prinde viață la mai multă muncă și spune, da, o să cresc un efectiv de 150 de Breze sau 100 de Băle, mai știu eu, 200 de Bucălăi, că mi-i recunoscută munca mai mult decât la celălalt.
În schimb, nu sunt de acord 100% cu colegii, cu fermierii care solicită SCZ (sprijin cuplat n.r.) pe baza adeverinței eliberată de oficiile județene de zootehnie, pe simplul considerent că și-o luat berbecii cu certificat de origine, s-o dus în fiecare an la OJZ, i s-a eliberat adeverință și-a luat SCZ-ul și i-a spus la vecinul, tu plătești degeaba, exemplu concret din teren, că eu iau aceeași treabă pe care o iei tu. Nu-i adevărat! Vecinul care a plătit cotizația la asociații, cooperative pentru ameliorare, o să aibă un plus. Că-l are în 2023, în 2024, rămâne de văzut”, a spus și Reka Kerekes, președinta Cooperativei Miorița Silvaniei.
Crescătorii de ovine beneficiază de ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat zootehnic. Diferența dintre cele două subvenții este uriașă. În timp ce ajutorul național tranzitoriu la ovine este de circa 10 lei pe ovină, la nivelul anului 2020, cuantumul sprijinului cuplat la ovine este de 17,90 de euro pe ovină, la nivelul aceluiași an.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

APIA – astăzi: Plăți pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor

Iures Stefan

Published

on

APIA – astăzi: Plăți pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 22 iunie 2021 09:56

Plăţi anunţate de APIA începând de astăzi, marți – 22 iunie. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Banii vor ajunge la fermieri prin intermediul Centrelor Județene. Astfel, vor fi achitate:
diferențele aferente serviciilor prestate pentru lunile noiembrie și decembrie 2020, pentru specia taurine în sumă de 3.837.011,97 lei, pentru un număr de 63 solicitanți.
cererile de plată aferente serviciilor prestate pentru lunile ianuarie – martie și trimestrul I 2021, în sumă de 19.784.935,41 lei, pentru un număr de 143 solicitanți.

Conform informării APIA, suma totală autorizată la plată este de 23.621.947,38 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 206 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat pe surse că banii nu acoperă cererile inițiale pentru anul 2021 astfel că va fi virată doar 41,20 la sută din suma cerută de fermieri. Societățile de ameliorare au de încasat sumele restante pentru semestrul IV din 2020, lunile octombrie-decembrie, și primul trimestru din 2021, lunile ianuarie-martie.Despre acest subiect citiți aici: Ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor – tăiat cu 58%!



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

Raport Curtea de Conturi Europeană: Verificări la subvențiile fermierilor!

Stefanescu Carmen

Published

on

apia-raport-oficial_b
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Deși mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor agricole ale UE din perioada 2014‑2020 – peste 100 de miliarde de euro – au fost alocate pentru schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură nu au mai scăzut din 2010. Această situație se explică prin faptul că majoritatea măsurilor sprijinite de politica agricolă comună (PAC) au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice, iar PAC nu stimulează utilizarea unor practici eficace benefice pentru climă.
„UE joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agriculturii, întrucât stabilește standarde de mediu și cofinanțează majoritatea cheltuielilor legate de agricultură ale statelor membre”, a declarat domnul Viorel Ștefan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport, citat de curentul.info. „Constatările noastre se vor dovedi utile în contextul obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Noua politică agricolă comună ar trebui să pună un accent mai puternic pe reducerea emisiilor generate de agricultură și să fie mai responsabilizată și mai transparentă în ceea ce privește contribuția sa la atenuarea schimbărilor climatice”.
Auditorii au examinat dacă PAC din perioada 2014‑2020 a sprijinit acele practici de atenuare a schimbărilor climatice care aveau potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de trei surse principale: creșterea animalelor, îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd și exploatarea terenurilor (terenuri cultivate și pajiști). Ei au analizat, de asemenea, dacă în perioada 2014‑2020 PAC a stimulat într-o mai mare măsură decât în perioada 2007‑2013 adoptarea unor practici eficace de atenuare.

Emisiile generate de creșterea animalelor reprezintă aproximativ jumătate din emisiile provenite din agricultură și nu au mai scăzut din 2010. Aceste emisii sunt corelate în mod direct cu mărimea efectivului de animale și sunt cauzate în proporție de două treimi de bovine. Proporția emisiilor care pot fi imputate creșterii animalelor este și mai mare dacă se iau în considerare și emisiile provenite din producția furajelor (inclusiv importurile). PAC nu încearcă însă să limiteze efectivele de animale și nici nu oferă stimulente pentru reducerea acestora. Măsurile de piață din cadrul PAC includ promovarea produselor de origine animală, al căror consum nu a mai înregistrat nicio scădere din 2014; acest lucru favorizează mai degrabă menținerea emisiilor de gaze cu efect de seră decât reducerea lor.
Emisiile generate de îngrășămintele chimice și de gunoiul de grajd, care reprezintă aproape o treime din emisiile provenite din agricultură, au înregistrat o creștere între 2010 și 2018. PAC a oferit sprijin pentru practici care pot reduce utilizarea îngrășămintelor, cum ar fi agricultura ecologică și cultivarea de leguminoase pentru boabe. Impactul acestor practici asupra emisiilor de gaze cu efect de seră este însă neclar, în opinia auditorilor. În schimb, alte practici care sunt în mod evident mai eficace, cum ar fi agricultura de precizie care ghidează aplicarea îngrășămintelor în funcție de nevoile culturilor, au primit o finanțare limitată.
PAC sprijină unele practici care nu sunt benefice pentru climă de exemplu prin plăți către fermieri ce cultivă pe turbării drenate, care reprezintă mai puțin de 2 % din suprafața agricolă a UE, dar emit 20 % din gazele cu efect de seră generate de sectorul agricol din UE. Exista posibilitatea să se utilizeze fonduri din domeniul dezvoltării rurale pentru regenerarea acestor turbării, dar rareori s-a recurs la această opțiune. Sprijinul acordat prin PAC pentru măsurile care favorizează sechestrarea carbonului, cum ar fi împădurirea, agrosilvicultura și conversia terenurilor arabile în pajiști, nu a înregistrat o creștere în comparație cu perioada 2007‑2013. Legislația UE nu aplică deocamdată principiul „poluatorul plătește” în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
În fine, auditorii observă că normele privind ecocondiționalitatea și măsurile de dezvoltare rurală s-au schimbat foarte puțin în comparație cu perioada precedentă, în pofida nivelului sporit de ambiție al UE în materie de climă. Schema de înverzire era preconizată să îmbunătățească performanța de mediu a PAC, dar nu a oferit fermierilor stimulente pentru a adopta măsuri eficace benefice pentru climă și impactul ei asupra climei a fost unul neglijabil.
Producția de alimente este responsabilă de emiterea unei proporții de 26 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate la nivel mondial și agriculturii îi corespunde cea mai mare parte din aceste emisii.
Politica agricolă comună a UE pentru perioada 2021‑2027, care va implica o finanțare de aproximativ 387 de miliarde de euro, este în curs de a fi negociată la nivelul UE. Odată ce vor fi convenite noile norme, statele membre le vor pune în aplicare prin intermediul „planurilor strategice PAC”, care sunt concepute la nivel național și sunt monitorizate de Comisia Europeană. În conformitate cu actualele norme, fiecare stat membru decide dacă sectorul său agricol va contribui sau nu la reducerea emisiilor agricole.
Raportul special nr. 16/2021, intitulat „Politica agricolă comună și clima – Jumătate din cheltuielile UE consacrate acțiunilor climatice sunt legate de agricultură, dar emisiile generate de acest sector nu sunt în scădere”, este disponibil pe site-ul Curții.
sursa aici



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.