Connect with us

Culturi Profitabile

Cinci motive să NU investiți într-o plantație de Goji

Ioana Maria

Published

on

Cinci motive să NU investiți într-o plantație de Goji
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

agrointeligenta.ro – 22 septembrie 2019 05:33

Distribuie pe Facebook

Goji Bio Brașov, cel mai mare producător de Goji din România, cu o experiență de peste 7 ani pe piață și sute de culturi înființate, recomandă celor interesați să investească într-o cultură de Goji să fie precauți și să respecte recomandările celor cu experiență.“Plantația de Goji este una din cele mai rentabile investiții în agricultură. Există la acest moment pepiniere specializate în comercializarea unui material săditor certificat, o tehnologie de cultură cu rezultate foarte bune, plantații intensive intrate pe rod și chiar un centru de colectare al fructelor de Goji proaspete. Cultura de Goji nu mai are foarte multe necunoscute ca atunci când am început noi. Și totusi pot apărea probleme mari în gestionarea unei asemenea investiții dacă nu sunt realizați toți pașii esențiali într-o cultură”, declară Adrian Nicolae, fondatorul brandului Goji Bio Brașov.
Nu investiți într-o cultură de Goji dacă intenționați să utilizați un material săditor necertificat. Un material saditor provenit dintr-o pepinieră autorizată vă oferă garanția bunului achiziționat și totodată liniștea că ați primit ceea ce ați comandat. Fără documente de proveniență a plantelor de Goji nu veți putea înregistra cultura iar în viitor va fi dificil să vindeți producția în centrele de colectare. Goji Bio Brașov vă oferă material săditor selecționat și aclimatizat din culturile pe care le deține.
Nu investiți într-o cultură de Goji dacă nu intenționați să realizați un sistem de irigație. Contrar multor articole, scrise de persoane neinformate sau rău intenționate, arbuștiul Goji are nevoie de apă. O cultură de Goji nu se poate dezvolta sanatos, dacă nu are un sistem de irigație performant care să-i asigure necesarul periodic de apă. Printr-o irigație bună, arbuștiul de goji crește mai sănătos și mai puternic în fața eventualelor boli specifice. La urma urmei fructul de Goji înseamnă apă. Deținând cea mai performantă plantație de goji din țară, Goji Bio Brașov vă invită să vizitați și să folosiți modelul acestora de plantație ca sursă de inspirație pentru proiectele dumneavoastră.
Nu investiți într-o cultură de Goji dacă nu luați în calcul îngrijirea și administrarea frecventă a plantației. Investiția în agricultură, în special într-o cultură de Goji, poate aduce multe satisfacții, dar necesită și o atenție sporită. Fără o prezență frecventă în cultură, chiar dacă este o vizită fără a interveni direct, nu putem spune că administrăm corect o plantație. O buruiană crescută prea mult, o creangă de Goji desfăcută sau un furtun de picurare înfundat, toate acestea fac parte din activitatea zilnică. Oricum aceste vizite sunt menite să vă dea o satisfacție în urma deciziei luate de a înființa o plantație de Goji. Tehnologia de cultura, pe care Goji Bio Brașov o oferă cultivatorilor proprii, conține toate intervențiile necesare pentru a ține o cultură sănătoasă și productivă.
Nu investiți într-o cultură de Goji dacă nu realizați înainte un test la sol pentru a vedea dacă zona este pretabilă unei asemenea investiții. Nici o investiție în agricultură nu trebuie să se realizeze fără o testare prealabilă a calității solului. Fără acest test ne putem trezi ulterior cu o aciditate a solului incompatibilă unei culturi de Goji. Rezultatele acestui test sunt utilizate în realizarea planului de fertilizare necesar administrării investiției. Producătorul brașovean vă oferă consultanță specializată în vederea realizării unei investiții profitabile în arbuști fructiferi de Goji.
Nu investiți într-o cultură de Goji dacă nu sunteți pregătiți să colaborați cu ceilalți cultivatori atunci când veți avea ocazia. Odată cu creșterea notorietății fructului de Goji, culturile din Romania s-au înmulțit foarte mult în ultimii ani. Cererea de fructe Goji este în crestere, dar fără o bună organizare a producătorilor nu putem vorbi de o valorificare optimă a producției. Aceștia sunt mult prea împrăștiați la nivel național, iar tendințele asociative sunt cu greu promovate. Fără o atitudine de cooperare și colaborare, fiecare va încerca individual să valorifice producția proprie, acest lucru fiind realizat destul de greu. Goji Bio Brașov pune în acest an bazele unei asociații naționale, unde fiecare cultivator să fie sprijinit și promovat indiferent de regiune sau suprafața cultivată.

Goji Bio Brașov, prin  noua plantație și pepinieră de la Codlea, Brașov, va stă la dispoziție pentru a vă informa cu privire la o eventuală investiție în Goji. Modelul utilizat de producătorul din Brașov este unul care a dat rezultate excepționale până acum în toată țara.www.GojiBioBrasov.roOffice@GojiBioBrasov.ro

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Culturi Profitabile

Plantația de cătină a lui Horia Bucin a luat ființă în trei zile și trei nopți

Ioana Maria

Published

on

Plantația de cătină a lui Horia Bucin a luat ființă în trei zile și trei nopți
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Ionel Văduva – 25 octombrie 2020 14:04

VEZI GALERIA • 10 POZE
Distribuie pe Facebook

Agricultura este floare la ureche pentru unii tineri, atunci când dispun de resursele financiare pentru a dezvolta o afacere de succes în acest domeniu. Este și situația fericită a lui Horia Bucin din Reghin, județul Mureș.De ani de zile, în mintea tânărului antreprenor din zona producției de mobilă încolțise ideea defrișării vechii plantații de meri aflată în proprietatea familiei, în zona Dedrad-Batoș, și înființarea unei noi culturi. De la idee la practică nu a fost un drum prea lung.Cum orice antreprenor care se respectă, dorește să se documenteze cât mai bine cu privire la investițiile de viitor, Horia s-a informat foarte bine și a ajuns la concluzia că arbuștii de cătină și fructele lor minune reprezintă soluția.„Aveam deja în proprietate o livadă de meri de aproximativ 30 de hectare, doar că era îmbătrânită, era nelucrată de mai mult timp. Fostul CAP s-a dezmembrat, fiecare a luat ce-a putut, ce n-a putut s-a deteriorat în ultimul hal. Singura soluție era să defrișăm și să replantăm ceva. Am defrișat mai mult de 30 de hectare de plantație de măr, iar pe 25,58 hectare am plantat cătină. (…) În principiu, cam asta a fost gândirea, să pun ceva de care să mă pot ocupa pe lângă industria în care activez. (…) Eu provin din cu totul alt domeniu de afaceri. Noi ne ocupăm cu mobila, ca familie. (…) Majoritatea investitorilor sau micilor agricultori, așa cum suntem noi numiți, nu mai venim din profesii asociate, ci din mobilă, IT, te miri ce afaceri. O facem de plăcere și ne gândim la ceva inovativ. Nu m-aș mai duce pe livada clasică de măr, de cireș, unde este bătaie de cap, non-stop ai de lucru foarte mult și multe chimicale de folosit, ceea ce eu nu vreau. Eu îmi doresc ceva ecologic, frumos, curat, fără bătăi de cap”, a declarat pentru Agrointeligența, Horia Bucin.Pregătirea fermei de cătină l-a costat zeci de mii de euroLa momentul demarării lucrărilor de înființare a plantației, viitorul fermier avea deja certitudinea că va pune mâna pe fonduri FEADR, în condițiile în care în 3 mai 2017 depusese deja la OJFIR cererea de finanțare pentru crearea unei noi capacități de producție eficiente și competitive în domeniul producției de cătină, prin înființarea unei plantații în sistem super-intensiv, ecologic și dotarea corespunzătoare a acestei ferme în scopul modernizării acesteia, iar la 11 mai 2018 se semna deja contractul.Chiar și cu hârtia în mână, Horia Bucin a pornit cu bani proprii defrișările și reterasarea, iar abia în noiembrie 2018 a demarat plantarea efectivă a cătinei, atunci când investiția prin PNDR 2020, sM 4.1, era deja securizată. Pentru lucrările de bază, el deja cheltuise aproape 40.000 de euro din bani personali.La fel și cu materialul săditor. Din 2017 el plătise ca avans peste 35% dintr-o sumă de peste 100.000 de euro către un furnizor din Arad, de la care a cumpărat puieții-femelă și masculul polenizator.„Am pornit cu proiectul PNDR de la plantare în sus. Defrișatul, nivelatul, pregătirea terenului (nivelarea teraselor) le-am susținut financiar eu, cu o investiție personală de peste 30.000 – 40.000 euro. Efectiv, pe 14 ha s-a tot plimbat un buldozer cu lamă de patru metri în sus și-n jos până am nivelat totul. Ca un teren de fotbal l-am făcut. Orice ar fi, mi-am zis la început, eu fac investiția. Dacă o pot face cu AFIR, cu fonduri pentru dezvoltare rurală, bine. Dacă nu, o facă fără și o fac mai ușor. Nu mă arunc așa de tare cu utilaje, deodată cu toate. Orice ar fi fost, eu plătisem deja materialul săditor la furnizor, Alexandru Vulpe din Arad, adică peste 100.000 de euro. Nu am dat de la început toți banii, ci doar 35-40%, în anul 2017. Am achiziționat puieții-femelă, de fruct, Mara și Clara, respectiv masculul polenizator Andros. Pentru că făceam investiții cu fonduri europene, practic îmi trebuia ca tot materialul săditor să fie certificat, cu toate actele în regulă, certificări, acreditări, ce-mi cerea AFIR”, a mai adăugat afaceristul.Cum să plantezi cătină pe 26 de hectare în trei zile și trei nopțiCum anume să plantezi cătină la 1,25 metri distanță între plante pe rând, pe aproape 26 de hectare de teren aflat în zona de deal? Simplu! Iei patru oameni și te implici personal. În trei zile și trei nopți, spune Horia Bucin, treaba era gata. Are și filmări drept dovadă!„Am plantat în trei zile și trei nopți, cu patru oameni și cu mine cinci. Eu am făcut de la A la Z tot. Nu am avut niciun inginer, nimic. Mi-a fost ușor pentru că sunt tânăr, am 36 de ani, gândesc mai modern, am intrat pe internet. Am plantat cu GPS-ul, cu o mașină de plantat de la Jidvei, de la cei care au cramele de vinuri. Am închiriat-o cu tot cu oameni și în trei zile și trei nopți s-a terminat lucrarea. N-a fost o problemă pentru mine plantatul. Mi s-a părut prea ușor. Nimeni nu mă crede. Am filmarea. Aproape 100% din plante s-au prins”, a mai precizat beneficiarul de fonduri europene.În ceea ce privește tehnologia folosită pentru a pregăti terenul înainte de plantare, Bucin a precizat că a mers pe aplicarea gunoiului de grajd, în baza unei rețete precise matematice.El recunoaște totodată că nu s-a gândit la profit când a demarat afacerea, nu cel puțin în primii ani. Bucin admite că în cazul plantațiilor de cătină, banii încep să intre în fermă din al patrulea sau al cincilea an.„Mie dacă mi s-a zis atâtea tone de gunoi de grajd la hectar, eu matematic atâtea tone la hectar am aplicat. Am cărat peste 1.100 de tone de gunoi de grajd de la 34 de kilometri pe raza Municipiului Reghin, de la toate fermele ecologice acreditate. Costul a fost de 35 de lei tona de gunoi de grajd, plus transportul, undeva 15-20 lei pe tonă. Niciodată n-am crezut că voi investi banii în așa ceva. Nu m-am gândit la profit în primă fază. Afacerea asta am început-o și o voi continua, cel puțin deocamdată, doar din pură pasiune. Din 2015 n-am scos nici măcar un leu din această investiție. Trebuie să treacă trei ani, astfel încât plantația de cătină să intre pe rod. Cine spune însă că în al treilea an face deja producție serioasă, nu-i chiar cinstit. Cred că prin al patrulea, al cincilea an încep producțiile serioase. Sunt încă în perioada de conversie, anul II; anul I de la plantare, anul I de la conversie. De când am început proiectul, am început și conversia. Matematic, plantația ar urma să fie pe rod de la anul. Real, eu mai pun un an, doi”, a mai afirmat Horia Bucin.Utilaje italienești și turcești, irigații din Israel, certificare din Franța, forță de muncă din RomâniaChiar dacă faci bani din mobilă în țara ta natală, atunci când investești în agricultură, invariabil trebuie să bagi bani în tehnologie importată. Singurul atu îl poți avea folosind însă forță de muncă din România și te poți baza doar pe intuiția de afacerist.„Eu fac treaba asta pentru că mă descurc din altă parte, altfel ar fi fost imposibil. Afacerea cu mobilă reprezintă zona de unde pot finanța această fermă. Dacă nu vii din altă parte cu bani, n-ai nicio șansă. Eu înțeleg. Statul român dă o subvenție, dar acea subvenție nu se ajunge, pentru că ai cheltuieli destul de mari”, a mai spus Bucin care a adăugat că pentru cele 25,58 hectare plantate cu cătină primește subvenție de circa 600 euro la hectar (cod 804, alți arbuști fructiferi – cătină, afin etc. – , schema de plată/măsura de sprijin aplicabilă culturii – SAPS M11_S1_P3, M11_S2_P3, P5.3).Nevoia de inovare în cultura de cătină, implicit de a o utiliza prin tehnologie importată, vine odată cu problemele generate de buruieni. Când vine vorba de tăierile de primăvară, forța de muncă zilieră face față, iar restul activităților le desfășoară cu trei angajați.„Chiar dacă nu folosești pesticide, ai probleme foarte mari cu buruienile care invadează plantele și, atunci, trebuie intervenit mecanic, cu utilaje. Aș prefera să erbicidez, să mă coste de cinci ori mai mult decât mă costă în prezent, decât să fac munca asta titanică în lupta cu buruiana, mecanic. Adică să vii cu sapa. Eu mi-am cumpărat post-proiect niște freze și discuri cu palpator. Asta pentru a evita partea de muncă umană, să se dea cu sapa între plante, să se omoare buruiana. Am un tractor la care am atașat freze speciale, de proveniență italienească, turcească; le-am încercat pe fiecare. Eu, toată livada o lucrez cu utilaje performante. Cam astea sunt pe piață, frezele cu palpator de la Rinieri, am cuțite specializate, discuri. Cu toate acestea se lucrează între plante. Șmecheria la cătină, pentru că sunt super-intensiv, planta este la 1,25 plantată între ea, vă dați seama cum trebuie să lucreze utilajul acela, să poate intra între fiecare plantă. Și așa, cu toată această tehnologie, îmburuienarea reapare după o săptămână și jumătate. Tot sezonul are trei luni. Încep lucrările dintr-un capăt al solei. Durează peste o săptămână tot procesul. Între timp, vin ploile. Când am terminat un capăt, deja începe distracția iarăși”, a precizat beneficiarul de fonduri FEADR.Tot la capitolul tehnologie importată intră și sistemul de irigații pe care Bucin îl are de la NannDanJain. Întregul sistem de pompe, de linii de picurare, antene, calculator de irigat, filtrele de nisip, fertirigatorul, toate au costat peste 100.000 de euro, chiar dacă anul acesta Bucin a recunoscut că nu a avut nevoie de apă. El admite că nici n-a trebuit să pornească instalația de irigat controlată smart, prin telefon.Certificarea culturii o face prin Ecocert România, la o taxă anuală de peste 2.000 de lei.Chiar dacă, în 2020, putea recolta de pe toată suprafața „câteva biluțe de cătină”, dar s-ar fi chinuit „prea tare”, la momentul oportun, dacă producția va fi mare, o va procesa și va face ulei din ea.„Urmează să fac și în acest caz o investiție într-o stație de procesare. Dacă ajută Dumnezeu și vor fi disponibile fonduri europene, voi apela și la acestea”, a conchis fermierul.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Culturi Profitabile

Fermierul Ion Olteanu înființează 12 ha de usturoi: ”Numai pentru 7 ha am găsit sămânță românească, restul pun din Spania”

Ioana Maria

Published

on

Fermierul Ion Olteanu înființează 12 ha de usturoi: ”Numai pentru 7 ha am găsit sămânță românească, restul pun din Spania”
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter – 22 octombrie 2020 15:49

Foto: Facebook/ Ion Constantin Olteanu
Distribuie pe Facebook

Usturoiul, o cultură nouă în ferma unui cunosct agricultor din România. Ion Constantin Olteanu, administratorul Grupului Agromad Crops a luat decizia ca din această toamnă să aloce teren culturii de usturoi pe care o înființează pe 12 hectare. Principalul motiv pentru care Olteanu a decis să pună usturoi este pentru că, potrivit spuselor acestuia, i-a ajuns să vadă în magazine usturoiul adus din China.Fermierii români se adaptează la vreme și la vremuri și pun pe picioare proiecte noi. Este cazul cunoscutului agricultor Ionuț Olteanu, administratorul firmei Agromad Crops, care pe lângă cele aproximativ 15.000 de hectare de teren agricol pe care le lucrează în județele Ilfov, Teleorman, Giurgiu și Dâmbovița, a adăugat alte 12 hectare cu o cultură nouă pentru business-ul său, usturoiul românesc.”Pentru că lucrăm la Dărăști, comună renumită pentru usturoi și ceapă, chiar există un soi local, ceapa de Dărăști, pentru că mă doare și îmi pasă când văd această tradiție pe cale să moară, pentru că importăm usturoi din China, care nu se compară calitativ cu cel românesc, pentru că suntem români și responsabili, am hotărât să continuăm această frumoasă tradiție în cultivarea usturoiului! Alături de George, un inimos inginer am început să semănăm! Să fie într-un ceas bun, îndemn pentru toți românii din țară și din afară să producă și să consume românește!”, a scris Ionuț Olteanu pe pagina sa de Facebook.Foto: Facebook/ Ion Olteanu Constantin
Agricultorul a stat de vorbă cu jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO și a povestit de unde a pornit această idee, care speră să se concretizeze într-un business românesc de succes. Mai mult, spune că a cultiva usturoi este mai mult un gest de păstrare a normalității de a consuma produse de calitate, din sămânță românească, cu toate că numai parțial a putut cultiva cu sămânță locală, pe care cu greu a găsit-o.”Este un proiect nou, un proiect de suflet. Eu am pepiniera de plante ornamentale la Măgurele, Dărăști și este o zonă cu tradiție foarte bună în ceapă și usturoi. Populația din zonă a îmbătrânit și sunt suprafețe mici cultivate că tinerii nu mai au dorință să cultive pământul. Ne-au tot asediat cu usturoiul din China, care n-are nici gust, e mare și prost calitativ. Nu este usturoiul nostru tradițional. Din dorința de a reînnoda tradiția asta și din necaz că mâncăm din acela chinezesc, am zis că nu se poate să îl lăsăm să moară așa.N-am găsit sămânță, a trebuit să cumpărăm din Spania, cultivăm 12 hectare, anul acesta. Mai mult ca sigur o să extind. 5 hectare le-am cultivat cu sămânță din Spania, că nu am găsit la noi și restul de 7 hectare am luat-o din casă în casă până am adunat sămânța de usturoi de Dărăști, românesc, cel mic.Este mai dificil să îl desfaci să îl faci sămânță, e mai dificil și de preparat că e mic, dar e mai bun ca cel de import. Sunt 12 hectare anul acesta de usturoi să să mai punem încă 3-4 hectare să vedem ce sămânță mai găsim, usturoi din acela de primăvară, e usturoi de se poate păstra și-l putem consuma de sărbători”, a menționat fermierul.Foto: Facebook/ Ion Olteanu Constantin
Va continua și cu o cultură de ceapă de DărăștiIonuț Olteanu spune că nu are idee cum va ieși pe piață cu usturoiul, însă mizează și pe o viitoare cultură de ceapă de Dărăști. Va semăna cu un utilaj nou achiziționat, iar dacă va reuși să obțină și un ajutor de minimis va fi foarte mulțumit, mai ales că face demersuri în acest sens. Pe de altă parte, scopul nu sunt banii de la stat, ci o producție cât mai bună de usturoi românesc.”Acum am început semănatul. Răsare acum și probabil în primăvară sunt 2 modalități de a-l vinde, fie în primăvară usturoi verde, fie în vară ca și usturoi de consum normal. Usturoiul rezistă în câmp peste iarnă fără probleme. Am cumpărat o mașinuță cu care putem să ne descurcăm până în 20 de hectare. Dacă vom accelera pe business-ul acesta probabil că vom cumpăra și o altă semănătoare și mai performantă. Cu fertilizarea am lăsat-o mai ușor, nu am fertilizat așa mult. Am folosit mai mult fosfor și potasiu decât azot. Știți că azotul prin nitrați și nitriți cauzează ceva probleme, și am folosit un îngrășământ special de la Yara care e foarte scump și care are puțin azot, cât îi trebuie plantei. Facem tot ce trebuie făcut pentru a lua și ajutorul de minimis, dar nu în această idee am pornit proiectul, pe mine mă interesează să nu mai importăm usturoi, asta mă deranjează!”, ne-a spus fermierul.Foto: Facebook/ Ion Olteanu Constantin
Dacă, în timp, va reuși să cultive mai multe hectare cu ceapă și usturoi românești, Ion Olteanu va trebui să își facă loc în hipermarketuri, lucru despre carefermierul spune că nu este deloc convenabil pentru producătorul român.”Nu știu unde vom vinde, vedem, la piață sau dacă avem suprafață mai mare o să ajungem la 50 de hectare și mai mult, cu siguranță va trebui să batem la porțile hipermarketurilor. Dar pentru 12 hectare sunt oameni care se ocupă, care cumpără en-gros si vând ei.
Îmi doresc să pun și ceapă, exista la Dărăști așa numita ceapă de Dărăști. A dispărut ceapa de Dărăști, o să încerc să vedem dacă mai găsim sămânță în zonă sau în Banca de Gene. Pentru usturoi am folosit cam 1.000-1.200 de kilograme pe hectar. Lucrez cu inginerul meu, l-am făcut partener pe George, i-am dat 10%, este băiat care vine din legumicultură, a mai făcut pepeni, cartofi, are o mică exoperiență că vine din Lungulețu, Dâmbovița”, a încheiat fermierul Ionuț Olteanu, administratorul firmei Agromad Crops.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Culturi Profitabile

George 90 – soiul românesc de lavandă care produce o cantitate mare de ulei și rezistă la ger!

Ioana Maria

Published

on

George 90 – soiul românesc de lavandă care produce o cantitate mare de ulei și rezistă la ger!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter – 21 octombrie 2020 06:46

Foto: Horticultorul Ionuț Georgică Marchidan
Distribuie pe Facebook

George 90 este cel mai nou soi de lavandă omologat în România pentru producția de ulei. Reușita îi aparține unui cultivator pasionat și absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București. Ionuț Georgică Marchidan tocmai își încheie cu succes un doctorat și a reușit nu doar că construiască o afacere cu lavandă, ci și să își omologheze propriul soi de lavandă pentru ulei – George 90.La 30 de ani are propria afacere cu lavandăMutat de câțiva ani din Buftea, de lângă București, în județul Suceava, în comuna Horodnic de Sus, Ionuț Georgică Marchidan și-a reorganizat întreaga activitate odată cu schimbarea mediului de lucru. Soiul pe care l-a omologat, George 90, este provenit dintr-un soi de lavandă străin, dar pe care tânărul a reușit să îl aclimatizeze să răspundă excelent condițiilor de climă din țara noastră.”Soiurile românești de lavandă sunt doar soiuri străine aclimatizate, nu sunt rezultate prin hibridare. Sunt soiuri adaptate la clima noastră. Noi le aducem și printr-un proces de ameliorare, de aclimatizare de 5-8 ani, le acomodăm. Soiul ”George 90” îmi poartă numele. Eu am cumpărat soiul-mamă în anul 2005 din Italia, Intermedia, și l-am aclimatizat. Cei care cunosc lavanda știu că în general Intermedia nu este o lavandă rezistentă la temperaturi scăzute. Noi ne-am ”jucat” cu el și încet, încet s-a adaptat la condițiile noastre climatice și pedologice. Ne-a luat 6 ani până am început cu adevărat să producem răsad viabil care să reziste la temperaturile noastre”, ne-a vorbit Ionuț Marchidan despre noul soi de lavandă omologat în România.Tânărul pasionat administreză plantația Mig-Flavor SRL și ne-a vorbit și despre procesul pe care l-a parcurs pentru recunoașterea soiului. ”Controalele pe care le-am avut în acest timp le-am avut de la Institutul de monitorizare și apoi de la cel de omologare Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS). După aceea am mai stat încă trei ani în observație la Institutul de Testare și Certificare a Semințelor, deci în total 9 ani, un proces destul de lung. Birocratic nu am pierdut timp, faci o cerere, plătești o taxă, la vremea aceea am dat 3.500 de lei, poate s-a majorat din 2014 până astăzi. Menținerea în fiecare an constă 270 de lei, în Catalogul Național, noi suntem obligați, statul nu ne ajută. Am avut atunci la Buftea 4 loturi experimentale, în total de 1.100 de metri pătrați, mai aveam și cultura de 3.500 de metri pătrați.”, a explicat horticultorul sucevean.Foto: Lavandă din soiul românesc omologat – George 90
Ionuț Georgică Marchidan a vorbit și despre proprietățile soiului aclimatizat în România, George 90, pe care îl cultivă pe cea mai mare parte a terenului său de 15 hectare cu lavandă.”Este un soi de rigoare mare de producție. Cantitățile de ulei variază, între 13 și 18 litri la tonă de floare. Dimensiunea plantei poate ajunge și la 1, 50 metri în diametru, dar este un soi de producție. Culoarea sa este de un lila deschis și are un miros puternic. Mirosul perisistă pe o perioadă foarte lungă. Rezistă la temperaturi de -27 de grade celsius, am testat acest lucru personal. Eu îl cultiv în câmp și în pepiniere, dar clienții pe care-i am înființează culturi destul de mari. Vindem și butași, prețul variază în funcție de cantitate, cu cât cantitatea este mai mare, cu atât prețul este mai scăzut, dar între 1,30 și 2,50 de butaș. Pepiniera o avem pe o suprafață de 8.000 de metri pătrați. Perioada plantării pe care o recomand clienților mei este cea de primăvară, de la jumătatea lui aprilie și început de iunie, răsadul are un procent ridicat de prindere. Se recoltează în funcție de zone, cu cât clima este mai scăzută cu atât diferă. În partea de Sud începe undeva pe la 15 iunie, în nord pe 1 august.”, a explicat tânărul horticultor.Foto:
Cultivarea soiului George 90, un business cu profit asiguratIonuț Georgică Marchidan dă asigurări celor interesați că investind într-o cultură de lavandă, soiul George 90, profitul nu va întârzia să apară. Piața de desfacere nu a fost niciodată o problemă pentru el.”Cel mai mult la recoltatul lavandei din soiul George 90 am scos la hectar undeva la 11 tone de floare verde. Avem și alte soiuri, dar noi mergem cel mai mult pe cest soi. Dă cantitatea cea mai mare de ulei. Nu avem probleme cu acestă cultură, dar, mai nou, seceta ne face probleme. Rezistă la secetă, dar nu extremă. Mai ales în cultură, la producție, are nevoie și de apă. Am propria bază de date de cumpărători, din 2011 activez în domeniu, dar cel mai bine merge vânzarea cu ajutorul recomandărilor. Nu avem încă o fabrică de procesare, am încercat prin asociere, dar nu a mers. Voi încerca să pun pe picioare op asemenea făbricuță, este în plan pe viitor. Avem utilaje agricole mecanizate. O investiție minimă este undeva de 6.000 de euro la hectarul de lavandă și din anul trei putem vorbi de un profit, de 8.000 de euro, 10.000 de euro, doar dacă se fac produse din această lavandă. Pentru o cultură sănătoasă, folosim și un foliar pe bază de biohumus cu eliberare treptată”, a precizat Ionuț Georgică Marchidan pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.