Connect with us

Culturi Profitabile

Culturi profitabile 2021. Top 10 culturi agricole cu profit pe suprafețe mici

Ioana Maria

Published

on

Culturi profitabile 2021. Top 10 culturi agricole cu profit pe suprafețe mici
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro – 10 ianuarie 2021 01:06

Culturi profitabile 2021: topul culturilor agricole cu cea mai mare marjă de profit și care pot fi cultivate pe suprafețe mici de teren agricol. În condițiile actuale din piața românească, micii producători, dar îi putem include aici și pe cei cu exploatații mijlocii ca dimensiune, sunt în căutarea unor oportunități de afaceri în agricultură, în căutarea acelor culturi agricole care au cerere pe piață, care își păstrează un preț bun, menit să le asigure profitul chiar și pentru producții mai mici la hectar.Alegerea unei culturi profitabile în 2021 trebuie să țină cont de o serie de factori: investiția inițială, care sunt resursele deja existente în exploatație, experiența fermierului cu aceste culturi, oportunitățile pe plan local și realizarea unei strategii de marketing și de vânzare a recoltelor ce vor fi obținute. De la început, cultivatorul trebuie să aibă în vedere o decizie importantă: dacă va miza pe o cultură profitabilă obținută cu tehnologii convenționale sau dacă va merge pe o cultură profitabilă bio care îi va aduce prețuri mai bune, dar și riscuri mai mari în procesul de producție.Top 10 cele mai profitabile culturi agricole în 2021:
Culturi profitabile 2021: Roșiile
Cele mai profitabile culturi 2021: Roșiile
Roșiile sunt apreciate de legumicultori ca fiind cea mai profitabilă cultură agricolă din România la acest moment. Vorbim mai ales despre tomatele cultivate în spații protejate – roșiile de solar sau seră, dar sunt apreciate și roșiile „de țară„, crescute în grădină cu tehnologie bio sau aproape bio.Tendințele pe piața roșiilor în 2021 merg către tomatele cu aspect inedit. Se vând bine roșiile roz, roșiile crețe și roșiile de dimensiuni mai mici – cherry sau prunișoare. Un aspect de luat în calcul de la început este unde veți vinde tomatele și dacă ele vor fi ambalate sau nu. Trebuie să aveți în vedere nu doar gustul și aspectorul tomatelor, dar și cât sunt ele de rezistente după recoltare.Și în 2021, soiurile românești de roșii reprezintă o idee de afacere profitabilă întrucât tomatele autohtone, deși nu sunt mereu foarte productive sau rezistente, au gustul acela acrișor, proaspăt, pe care îl caută consumatorii de toate vârstele.Citiți și aceste articole despre cultura de roșii și cultivarea roșiilor în România:Consumul de roșii în România. Câte kilograme de roșii mănâncă în medie un român, într-un an!Soiul de roșii românești Cristinica, mândria cercetătorului Costel VînătoruRoșiile Corazon, revelația anului în piață! Un producător poate vinde și 100 de kilograme pe ziCum ajung roșiile să aibă un gust deliciosDEFOLIEREA ROȘIILOR, lucrare esențială pentru TOMATELE DE SOLAR SAU DE GRĂDINĂ!10 recomandări pentru cultivarea roșiilor de grădinăCulturi profitabile 2021: Șofranul
Cele mai profitabile culturi 2021: Șofranul
Șofranul este una dintre cele mai profitabile culturi agricole în 2021. Nu sunt încă multe exploatații de șofran în România, dar numărul lor crește, la fel și cererea mondială pentru acest condiment. Majoritatea cultivatorilor de șofran din țara noastră vând la export.Citiți și aceste articole despre cultura de șofran și cultivarea șofranului în România:Cultura de șofran: cât este de rentabilă și ce subvenție primește de la APIACum se cultivă șofranul: O tânără din Arad învață să facă profit cu cel mai scump condiment din lumeCulturi profitabile 2021: Cireșe
Cele mai profitabile culturi 2021: Cireșele
Cireșele rămân una dintre cele mai profitabile culturi pe suprafețe mici și în 2021. Prețul bun pentru comercializarea fructelor, dar și cererea mare de cireșe de pe piață sunt avantajele majore ale acestei investiții. Iar dacă vorbim despre investiții, aveți în vedere că pentru o plantație intensivă de cireș aveți nevoie de minim 20.000 de euro, incluzând aici și sistemul de irigații. Producția pe care o puteți obține este de 30-35 de tone de fructe pe an, iar la un preț mediu de valorificare de minim 5 lei pe kilogram, să aveți venituri de 150.000 – 175.000 de lei pe an, adică între circa 30.000 de euro și 36.000 de euro pe an.Citiți și aceste articole despre livada de cireș și cultivarea cireșului în România:Prețul cireșelor. Cu cât se vinde kilogramul de fructe la început de maiPovestea cireșelor românești savurate la curțile regale din Europa. Sunt produse în livezi fertilizate cu gunoi de grajd și ajung la 5 euro/kgCulturi profitabile 2021: Căpșuni
Cele mai profitabile culturi 2021: Căpșunile
Căpșunile sunt printre fructele preferate ale românilor, ceea ce reprezintă și cel mai mare avantaj al culturii care se pretează la cultivate în câmp sau în solar. Există cerere, există și preț, cu condiția că alegeți soiul de căpșuni care să răspundă nevoilor din piață. La acest moment, sunt căutate mai ales căpșunile de dimensiune medie spre mare, foarte aromate și parfumate. Pentru a reuși însă să le valorificați trebuie ca ele să se țină bine atât la prelucrare și ambalare, cât și pe perioada cât vor sta pe tarabă.Citiți și aceste articole despre cultura de căpșuni și cultivarea căpșunilor în România:Afacerea cu căpșuni la solar și vânzare în tonete-căpșună. Povestea fermierului Samuel SurdanCăpșuni uriașe cu gust de vanilie și ananas, ideea de afacere a unui fost profesor timișeanIdei de afaceri: plantația de căpșuni cu fonduri europene. Povestea de succes a familiei Butură din Stremț Ce SUBVENȚIE plătește APIA pentru un hectar cultivat cu CĂPȘUNICele mai profitabile soiuri de căpșuni din RomâniaCulturi profitabile 2021: Lavandă
Cele mai profitabile culturi 2021: Lavanda
Lavanda, o cultură profitabilă și în 2021. Cultura de nișă a câștigat în ultimii ani mulți adepți în România, însă nu toți reușesc să facă din lavandă o afacere. Marele avantaj al culturii de lavandă că se poate cultiva pe suprafețe mici și nu are nevoie de lucrări complicate de îngrijire. Buruienile și seceta sunt marile riscuri la lavandă, iar de tunderea corectă a tufelor depind atât productivitatea, cât și durata de viață a unei plantații. Investiția pentru un hectar de lavandă va duce la 10.000 de euro, iar dacă veți face lucrări mecanizate, atunci mai completați cu încă 5.000 de euro pentru echipamente. Tufele vor ajunge la producție maximă din anul trei, dar chiar și anul 1 și 2 vă aduc bani din valorificarea unor recolte mai mici. Un buchețel de flori uscate se vinde cu 10 lei, iar în angor, proaspete sau uscate, prețul florilor de lavandă merge de la 8 la 10 lei pe kilogram. Prețul uleiului de lavandă ajunge la 250 de euro pe kilogram, iar de pe un hectar de lavandă puteți obține în jur de 40 de litri de ulei (în funcție de recoltă, de tipul culturii, de soi etc.). Dacă faceți și apicultură, cu câțiva stupi puteți crește profitul culturii de lavandă, mierea din aceste flori fiind apreciată pe piață.Citiți și aceste articole despre cultura de lavandă și cultivarea lavandei în România:”Două Valuri” – singurul soi românesc de lavandă ornamentală. Crește mai rapid și are o culoare intensă!Afacere agricolă pe un hectar. Ce produs din lavandă se vinde cel mai bine în RomâniaCULTURA DE LAVANDĂ: între înființarea plantației și PROCESAREA PRODUCȚIEI!Afacerea cu lavandă. Investiție de 10.000 de euro la hectar și profit din al treilea an de culturăVrei să cultivi lavandă? Uite care sunt cele mai profitabile soiuri de lavandăCulturi profitabile 2021: Zmeura
Cele mai profitabile culturi 2021: Zmeura
Zmeura, o cultură profitabilă și în 2021, la fel ca și alte fructe de pădure precum murul sau afinele. Zmeura rămâne însă campioana la profit pe suprafețe mici, având de partea ei și soiurile noi care au apărut pe piață, mai rezistente, mai mari, aspectuoase și mai productive. Sunt de luat în calcul și varietățile de zmeură galbenă și neagră, darCitiți și aceste articole despre cultura de zmeură și cultivarea zmeurei în România:Top 10 soiuri de zmeură pentru înființarea unei plantații profitabileZmeura neagră: înființarea plantației, tăieri și producție de fructeCulturi profitabile 2021: Salata
Cele mai profitabile culturi 2021: Salata
Salata este cea mai profitabilă cultură de solar în sezonul rece. Avantajul major al acestei culturi agricole pe suprafețe mici este tehnologia simplă, însă parisabilitatea ei îi obligă pe fermieri să își organizeze temeinic livrările și vânzările. Cultura de salata verde are o perioadă scurtă de vegetație (45-50 de zile) și este rezistentă la frig. Nu doar salata clasică este profitabilă, ci și varietăți care până acum erau mai greu de valorificat: salată salată creață, salată rucola, salată iceberg. În aceeași categorie intră și valeriana și baby spanacul care intră în amestecurile de salată proaspătă. Pentru a avea o răsărire bună la salată puteți miza pe producerea de răsaduri sau pe semănatul direct în solar. În ambele cazuri, solul trebuie bine mărunțit și bine udat. Pământul se va menține umed pe toată perioada răsăririi.Citiți și aceste articole despre cultura de salată și cultivarea salatei în România:Salata cu gust de hrean intră pe piața din România de anul viitorCele mai profitabile soiuri de salată: Se caută mai ales varietățile care se țin bine ambalate la pungă sau caserolăCum a ajuns un legumicultor din Ialomiţa să vândă salată în hipermarketCulturi profitabile 2021: Alunul
Cele mai profitabile culturi 2021: Alunul
Alunul este printre cele mai profitabile culturi pe suprafețe mici. Profitul la un hectar de plantație de alun se ridică la circa 8.000 de euro, iar investiția inițială este de minim 4.200 de euro dacă mizați pe soiuri italienești, cel mai ușor de valorificat pe plan național și la export. Cu o schemă de plantare cu distanță de 4 metri între rânduri și de 3 metri între plante pe rând, veți avea o plantație intensivă (800-810 plante pe hectar) care se pretează la lucrări și recoltare mecanizată. Prețul alunelor la acest moment este de circa 3 euro pe kilogramul de fructe în coajă.Citiți și aceste articole despre cultura de alun și cultivarea alunului în România:Afacerea cu aluni din soiuri italienești, rețeta pentru un profit de 8.000 euro/hectarÎnființare plantație de alun: investiție, schemă de plantare, producție, profitCele mai profitabile culturi 2021: Nucul
Cu un profit estimat de 10.000 de euro pe an la hectar, nucul continuă să fie printre cele mai profitabile culturi pe suprafețe mici, inclusiv pentru investitorii care nu pot acorda mult timp plantației. Nucul nu necesită decât câteva îngrijiri pe an, iar una dintre investițiile ce trebuie avute în vedere este cea în irigații întrucât anii secetoși pot afecta puternic livada. Schema de plantare la nuc ține cont de dimensiunea coronei pe care arborii o vor avea la maturitate. Se plantează puieții la o distanță de 8 metri între rânduri și 6-8 metri distanță pe rând. Numai costurile în materialul săditor este de circa 2.000 de euro la înființarea plantației.Citiți și aceste articole despre livada de nuci și cultivarea nucului în România:Ghid pentru înființarea plantației de nuci: schemă, distanțe, costuri, producție la hectarPlantarea nucilor altoiți: Sfaturi pentru ca toți puieții să se prindăAfacerea cu nuci franțuzești. Cât de profitabilă este livada înființată cu puieți din soiul Fernor aduși direct din FranțaPlantația de nuci forestieri – afacerea cu care îți faci copiii milionari în euroCele mai profitabile culturi 2021: Gălbenelele
Gălbenelele reprezintă o culturp agricolă profitabilă pe suprafețe mici chiar și pentru cei cu puțină experiență în agricultură. Aceste plante medicinale pot reprezenta baza unei mici afaceri pe bază de produse naturale pornind de la ceaiuri și până la creme și loțiuni. Se poate miza în primă fază pe valorificarea directă a florilor de gălbenele către un procesator.Citiți și aceste articole despre cultura de gălbenele și cultivarea gălbenelelor în România:Tehnologia de cultură pentru gălbenele, planta cu care o familie de clujeni dezvoltă o afacere profitabilă în spatele caseiCultura de gălbenele – afacerea cu care un mic fermier din Ocna Mureș ”recoltează” profit din flori medicinale

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Culturi Profitabile

MADR: O nouă subvenție pentru fermieri se introduce începând din acest an!

Ioana Maria

Published

on

MADR: O nouă subvenție pentru fermieri se introduce începând din acest an!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Roxana Dobre – 20 ianuarie 2021 14:00

Programele finanțate din sume de la bugetul de stat în 2021! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, anunță o nouă schemă de plată pentru fermierii români care se va aplica începând cu acest an. Potrivit șefului de la Agricultură, care a ținut miercuri – 20 ianuarie o conferință de presă, noua subvenție se va plăti din bugetul de stat, iar în prezent este ”gândită” de specialiștii din minister.”Vom continua programul pentru acciza la motorină, programul usturoiul, Bazna și Magalița, programul de minimis pentru sprijinul apicultorilor. Un nou program gândesc colegii acum legat de plante aromatice pentru că au observat colegii acum că și aici înregistrăm un deficit comercial foarte mare”, a anunțat ministrul. Acesta nu a dat detalii însă privind modul în care se va desfășura programul și dacă va funcționa pe modelul ajutoarelor cum sunt cele pentru usturoi sau apicultori și dacă acesta se va derula prin Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) sau prin Direcțiile Agricole, cum este cazul programelor deja menționate mai sus.De precizat că plantele aromatice beneficiază și în prezent de subvenții APIA ca orice cultură care primește bani pe hectar. Fie că vorbim despre levănțică, mentă, cimbru, sunătoare, salvie, pelin, anghinare, valeriană, lemn dulce, coada șoricelului, leuștean, roinița, șofran, tarhon, echinaceea, sulfina etc. culturile încasează conform APIA schemele ”de bază” pe hectar, adică SAPS, care în campania 2020 a avut un cuantum de 98,738 euro/ha adică 481,101 lei/ha și ANT, pentru care nu a fost stabilit cuantumul pe hectar până în prezent.În plus, acestea se pot încadra și la măsurile de agro-mediu, respectiv Măsura 10 – Pachetul 4 (Agromediu) – Culturi verzi care are un cuantum de 130 euro/ha. Dacă fermierii care cultivă plante aromatice aleg să producă ecologic atunci pot încheia angajamente pe 2 ani pe Măsura 11 Submăsura 1/Pachetul 5 – Sprijin pentru conversia la practicile şi metodele de agricultură ecologică. Pachetul 5 dispune pe un ajutor de 365 euro/ha/an.Dacă deja produc ecologic și dețin un certificat în acest sens, fermierii pot alege să semneze un angajament pe 2 ani pentru Pachetul 5 – Plante medicinale şi aromatice certificate la agricultura ecologică care este prevăzut cu un ajutor de 350 euro/ha/an.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Culturi Profitabile

Preț cartofi 2021. Fermierii produc cu 0,70 lei/kg și vând cu 0,45 lei/kg. La raft ajunge la 2,5 lei/kg!

Ioana Maria

Published

on

Preț cartofi 2021. Fermierii produc cu 0,70 lei/kg și vând cu 0,45 lei/kg. La raft ajunge la 2,5 lei/kg!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter – 7 ianuarie 2021 14:33

Preț cartofi 2021: fermierii au început anul cu o mare îngrijorare privind soarta acestei culturi agricole în România. Calculele făcute de Romulus Oprea, președintele Federanției Naționale Cartoful din România (FNCR) arată că producătorii vând în pierdere cantitățile recoltate, fiind nevoie de o strategie coerentă pentru ca această cultură să beneficieze de sprijin în următorii ani.”Pâinea săracului”, așa cum numește Romulus Oprea, președintele Federației Naționale Cartoful din România (FNCR), acest aliment foarte consumat în țara noastră, s-a cultivat în anul 2020 pe o suprafață mult mai mai scăzută, față de anul 2019.Prețul cartofilor 2021: Influența intermediarilor este uriașă
Romulus Oprea a amintit, într-o intervenție la Digi24, că prețul cartofilor este influențat de ”rețeaua de intermediari”. Dacă la poarta fermei un kilogram de cartofi este vândut cu 50 de bani, în marketuri el poate ajunge și la 2,5 lei, o situație care nu îl avantajează pe fermier.”Anul acesta, în mod sigur ca și consumatori, plătiți mai mult pentru cartof pentru că apare rețeaua de intermediari. Dacă la ora aceasta fermierul român vinde la 45-50 de bani pe kilogram, la poarta fermei, dumneavoastră îl cumpărați de la supermarket cu 2 lei sau 2,5 lei. Aceasta este iarăși o altă problemă, repartizarea venitului pe filiera produsului este profund inechitabilă. Deci nu este posibil ca un fermier care cheltuiește 70 de bani pe kilogram și are toate riscurile, să îl vândă la 45-50 de bani kilogramul și să nu poată nici să și-l vândă în mod corespunzător pe piața românească din cauza competiției de-a dreptul neloiale”, a menționat președintele Federației Naționale Cartoful din România.Foto: bzb.ro
”Pâinea săracului” cultivată pe suprafețe din ce în ce mai puțineDin cauza secetei, dar și a situației provocate de pandemia de COVID-19, suprafața cultivată cu cartofi în România a scăzut considerabil. În fapt, această scădere s-a produs timp de 30 de ani, cu un declin accelerat începând din anul 2007.”Pâinea săracului, a doua pâine a românului cunoaște o scădere accentuată a suprafețelor în România din cauza faptului că este o cultură care-și pierde din atractivitate, devine din ce în ce mai puțin rentabilă. Cartoful ca și cultură a fost lăsat la voia întâmplării după 1990, deci nu este o problemă, să zicem, de ieri de ailaltăieri, iată că ne ducem în jos de vreo 30 de ani, dacă am plecat de la 275.000 de hectare, câte se raportau înaintea lui 1990, am ajuns astăzi la 174.000 de hectare conform datelor INS, dar înregistrate doar 27.000 de hectare la APIA, la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură. Declinul accentuat a fost accelerat începând cu 2007. Toată lumea știe ce s-a întâmplat în 2007 când am devenit parte a UE, am intrat în competiție directă cu marii producători de cartofi cu cei 5 mari: Germania, Olanda, Belgia, Franța, Marea Britanie. La acest club select s-a adăugat și Polonia”, a spus Oprea.România nu poate asigura consumul intern de cartof, 70% din cartofii comercializați, din importMai mult, suprafețele cultivate cu cartof în România nu pot asigura consumul intern, astfel că importurile au crescut considerabil, astfel încât în prezent 70% din cartoful comercializat este din import, explică Romulus Oprea.”Cartoful este considerată o cultură liberală în Europa, asta înseamnă că, teoretic, nu primește nicio subvenție, de niciun fel. Noi am adoptat aceeași politică și iată că am ajuns să avem niște suprafețe care în mod sigur nu asigură necesarul de consum intern. Se vede, este evident că în comerțul românesc, la ora aceasta 60-70% din cartoful comercializat este de proveniență din import. Peste toate condițiile, în afară de anul calendaristic 2020, care din punct de vedere al producției n-a fost totuși atât de rău, dar am avut ghinionul să ne lovim și de această pandemie care a afectat grav consumul.Am avut diverse întâlniri cu ministrul Adrian Oros pe această temă, dânsul și-a manifestat deschiderea față de subiect, n-am dori ca acest aliment de bază să ajungă să fie importat în proporție de 100%, am trimis diverse memorii către Ministerul Agriculturii, domnul ministru le cunoaște!” a precizat președintele Federației Naționale Cartoful din România.Cultivatorii de cartofi cer urgent un dialog oficial cu Ministerul Agriculturii
Deși culturile de cartofi au beneficiat de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, suprafețele pentru care s-au alocat bani au fost cele destinate cartofilor pentru sămânță și cele pentru industrializare.”Am vrea să deschidem un dialog pentru a vedea ce putem face în viitor pentru că dacă mai stăm și lăsăm la voia întâmplării această cultură o să fie foarte rău, ați văzut ce s-a întâmplat în primăvară cu pandemia, când s-au oprit tirurile cu mâncare la graniță și la ce prețuri ajunsese cartoful.Așteptăm cu interes să fim convocați, să deschidem și să discutăm acest subiect. Cartoful beneficiază de un sprijin cuplat din partea Ministerului Agriculturii, din partea Guvernului, ne referim la cartoful pentru sămânță și la cartoful pentru industrializare. Din păcate vorbim de suprafețe foarte, foarte mici, vorbim de 500 de hectare de cartof pentru sămânță și de aproximativ 2500 de hectare de cartof pentru industrie””, a conchis Romulus Oprea.Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: ”Sprijinul cuplat pentru sectorul cartofului este insuficient!”
Pe de altă parte, în cadrul aceleiași intervenții televizate, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a explicat că sunt foarte multe nevoi în diverse domenii din agricultură, însă sprijinul cuplat pentru culturile de cartof va fi acordat în continuare, deși conștientizează că la acest moment ajutorul este insuficient.”Noi suntem la curent cu cerințele tuturor federațiilor și tuturor asociațiilor din agricultura și industria alimentară românească pentru că și anul acesta și anul pe care acum îl începem vom avea un dialog aplicat pentru că împreună scriem Programul Național Strategic, adică modul în care creionăm finanțarea agriculturii românești în perioada 2021-2027. Sigur, a fost o întârziere și din cauza pandemiei și din cauza negocierilor Politicii Agricole Comune la Bruxelles, suntem într-un anumit stadiu de negociere a termenelor în care avem alocate sumele (…).Sunt foarte multe nevoi, nu numai în domeniul cartofului, noi am efectuat o analiză SWOT, o analiză a nevoilor și în funcție de aceste nevoi am creionat și Programul Național Strategic și Programul de Guvernare. Practic nu putea să fie nicio diferență între programul de Guvernare față de Programul Strategic, ceea ce reprezintă prioritățile României, din agricultura românească. De aceea noi vom menține acest ajutor, acest sprijin cuplat, care se dă în acele domenii aflate în dificultate (…). Noi considerăm că acest aliment, acest produs, cartoful, are nevoie de un sprijin cuplat, care vine peste plata directă și o să continuăm acest sprijin. Cu siguranță că niciodată nu va fi suficient sprijinul respectiv, dar noi trebuie să îndreptăm acest sprijin și către multe alte sectoare aflate în dificultate și pe care noi le considerăm priorități”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Culturi Profitabile

Moșmonul: soiuri, plantare, îngrijire, tăieri, recoltare, fructe și beneficii

Ioana Maria

Published

on

Moșmonul: soiuri, plantare, îngrijire, tăieri, recoltare, fructe și beneficii
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro – 3 ianuarie 2021 02:44

Moșmonul este un pom fructifer care trezește pasiuni noi în rândul pomicultorilor români. Mulți îl văd ca pe un arbore uitat, alții îl apreciază ca un pom fructifer exotic. Cu toții vor să îl aibă în grădină sau în livadă, moșmoanele fiind printre fructele care nu doar că stârnesc curiozitatea, dar sunt printre ultimele recoltate toamna târziu și sunt foarte sănătoase.
Ce este moșmonul
Moșmoanele – fructe cu beneneficii pentru sănătate
Cum arată moșmonul
Unde crește moșmonul
Soiuri de moșmon
Condiții de cultivare pentru moșmon
Plantarea moșmonului
Distanțe de plantare la moșmon
Înmulțirea moșmonului
Îngrijirea moșmonului
Tratamente recomandate pentru moșmon
Tăieri la moșmoni
Prețuri pentru moșmon
Recoltarea fructelor de moșmon
Ce gust au moșmoanele
Cum se consumă moșmoanele

Unul dintre cultivatorii de moșmon din România este George Atănăsoaie din Reghin, județul Mureș. Profesor de matematică, acesta a decis să își fructifice hobby-ul, astfel luând naștere la Lunca o colecție de plante rare, printre care și moșmon, colecție de care se bucură familia și prietenii.Ce este moșmonul
Moșmonul, denumit adesea și Nuspui, este un pom fructifer din familia Rosaceae. Este cunoscut și sub numele de scoruș nemțesc, iar denumirea sa științifică este Mespilus germanica.Fiind un pom autofertil, moșmonul se poate cultiva în livadă și în exemplar unic.Moșmoanele – fructe cu beneneficii pentru sănătate
Moșmoanele conțin un procent mai scăzut de apă (70%-74%), substanţe azotate, grăsimi (0,44%), tanine în fructele uscate (12%), mucilagii, acid citric, malic şi tartric, potasiu, zaharuri, proteine, săruri minerale, celuloză. Ceaiul din fructe de moșmon este bogat în beta-caroten, vitamina B1, vitamina C, calciu și fier.Moșmoanele au efecte terapeutice asupra stomacului, intestinelor, reumatismului, ajută la reglarea tranzitului intestinal, contribuie la cicatrizarea rănilor și refacerea mucoaselor gastrice și previn infarctul miocardic.Fructele pot fi consumate crude sau preparate în diverse rețete de compot, dulceață, bomboane, băuturi răcoritoare sau sirop.
Semințele recoltate din fructele de moșmon pot fi valorificate sub formă de pulbere ce poate fi consumată în vin alb și ajută la combaterea gutei.Unde crește moșmonul
Moșmonul este un pom fructifer vechi, cunosct în antichitate de greci și de romani. Astăzi, el este răspândit ca arbore în Europa și Asia Mică, în Iran, și în Caucaz.În cultură, moșmonul este cel mai des cultivat în grădini, în livezi mici și este rareori inclus în plantațiile pomicole cu suprafețe extinse. ”Moșmonul este un fruct care provine din Munții Caucaz, foarte folosit în perioada medievală. După recoltare trebuie pus la maturat timp de câteva săptămâni până când capătă pulpa fructului o consistență care să permită să fie mâncat”, a spus George Atănăsoaie.Cum arată moșmonul
Moșmonul este un pom fructifer cu astfel plăcut, ceea ce îl face să fie și un arbore decoratic. Este un arbore de dimensiuni mici, care poate să atingă 2,5 metri înălțime și 1,8 metri lungime. Sunt și cazuri în care moșmonul atinge înălțimea de 6 metri, cu un diametru de 3-4 metri.Frunzele mpșmonului sunt caduce, căzătoare, cu codiță scurtă, de culoarea verde-închis pe față și pe spate pubescente, adică acoperite cu peri fini și mici, ca un puf.Florile de moșmon sunt albe, mari – de circa 3-4 cm în diametru, cu cinci petale. Moșmonul înflorește în luna mai.Soiuri de moșmon
Fiind un pom fructifer mai puțin întâlnit, este dificil de vorbit despre varietățile de moșmon răspândite în țara noastră. Printre primii care au optat pentru acest arbore au folosit material săditor din import, dar acum se găsesc puieți de moșmon și la pepinierele românești.Profesorul de matematică George Atănăsoaie a ales pentru livada sa un soi rar de moșmon altoit pe păducel de orgine germană, adus de la o pepinieră din Polonia, care nu necesită perioadă de maturare, dar a precizat că și acest soi are minusurile lui. „Eu am un soi de moșmon, unul dintre foarte puținele soiuri care nu necesită această perioadă de maturare. Este cumpărat de la o pepinieră de plante rare din Polonia, care se remarcă prin faptul că au, dacă nu mă înșel, cel puțin 7-8 soiuri de moșmon, dar acesta este singurul care poate fi consumat fără o perioadă prealabilă de maturare. Este un moșmon altoit pe păducel, pentru a induce devreme perioada de fructificare și ca să fii sigur că păstrează caracterisiticile soiului, deși cele mai rezistente plante și cele mai durabile sunt cele nealtoite. Aici este un compromis între dorința de a avea soiul respectiv, genetica respectivă, de a intra repede pe rod, pentru că intră mai repede pe rod”, a explicat profesorul.George Atănăsoaie a vorbit și despre originea soiului ales, dar și însușirea care permite ca acesta să fie consumat imediat după coacere. „Am luat un singur soi de moșmon, pentru că am doar 1.300 mp aici. Soiul pe care îl am se numește Süssmispel și provine din Germania, unde a fost descoperit în urmă cu vreo 50-60 de ani, deci originea exactă și vârsta nu se știu. Eu am mai observat că acolo în Germania sunt foarte multe soiuri vechi care au fost păstrate. Nu numai de moșmon, dar și pentru alte specii. Este un soi care are foarte puțin tanin și de aceea poate fi consumat imediat după coacere”, a adăugat micul fermier.Condiții de cultivare pentru moșmon
Moșmonul este un pom rezistent la temperaturi negative, așa că se pretează foarte bine la iernile grele din zonele de șes, dar și la deal și munte.Moșmonul preferă locurile însorite, adăpostite de curenții de aer. Nu se dezvoltă bine la umbră.Plantarea moșmonului
Plantarea moșmonului se recomandă toamna, dar se poate face și primăvara când solul nu este îmbibat cu apă sau înghețat. Dacă arbuștii au fost crescuți în ghiveci, se pot planta în orice perioadă a anului.Moșmonul are nevoie de o groapă mai mare la plantare. „Dacă moșmonul este altoit pe păducel, fiindcă păducelul nu este un arbust care să fie foarte înalt și foarte expansiv, atunci se poate planta și în apropiere față de alte plante. Deci plantele vin la ghiveci, ajung cam imediat după ce a a venit toamna, pentru că vara sunt mai greu de trimis. Adică s-ar putea să nu ajungă cum trebuie. În rest, mare tehnologie nu este, doar la plantare se face o groapă mai măricică, așa ca să aerisești locul, gunoi, apă. Ca și la pomii fructiferi. Plus că poate fi plantat pe orice sol, nu are pretenții”, a mai explicat George Atănăsoaie.Înainte de plantare, se recomandă mocirlirea cu amestec din bălegar proaspăt, pământ roșu și apă. Se pune rădăcina puietului de moșmon și se înomoaie bine cu o zi înainte de plantare, ajutând la cauterizarea rănilor și pentru o dezvoltare mai bună a rădăcinilor.țDistanțe de plantare la moșmon
Distanțe de plantare la moșmon
Plantarea moșmonului se face la o distanță de 4 metri între rânduri și 4 de metri distanță între plante pe rând. Schema de plantare la moșmon se poate reduce la la 3 metri pe rând, dar nu și între plante.Înmulțirea moșmonului
Înmulțirea moșmonului se face prin semințe stratificate 15 luni – se seamănă în anul al doilea, în februarie, prin marcotaj sau prin altoire. Dacă se optează pentru această ultimă variantă, altoirea se face în despicătură sau prin altoire sub coajă, în primăvară, lunile martie sau aprilie, pe portaltoi de păducel și gutui.Îngrijirea moșmonului
Moșmonul nu este un arbore sensibil și de regulă nu are probleme cu bolile și dăunătorii. La fel ca și la măr, și acest semințos poate fi atacat de rugină sau focul bacterian.Tratamente recomandate pentru moșmon
Toamna, până să se înregistreze temperaturi negative, moșmonul se îmbăiază cu zeamă bordeleză, după care, la 3 zile, se aplică ulei horticol. În primăvară se reia procesul. La moșmon se mai pot aplica și tratamente preventive, fungicide și insecticide, care pot fi ecologice sau chimice.George Atănăsoaie merge pe cultivarea ecologică a moșmonului. El folosește diverse macerate din plante atât pentru protecție, dar și pentru fertilizare. „Moșmonul nu prea are probleme cu bolile și dăunătorii, este o plantă rezistentă. Tratamente nu fac. Folosesc macerate de urzică, de tătăneasă, de coada calului, care este o plantă foarte puternică, cu un conținut mare de siliciu, siliciu care intră în pereții celulelor și protejează celula și planta implicit pentru boli. Tratamentele astea sunt și de fertilizare și de protecție în același timp și se văd rezultatele imediat. Este o cultură ușoară”, a conchis pasionatul de arbuști fructiferi, George Atănăsoaie.Tăieri la moșmoni
Coroana moșmonilor trebuie păstrată sub formă deschisă. Tăierile la plantele tinere sunt reprezentate de de înlăturarea vârfurilor pentru a înlătura mugurii de floare și a ajuta pomul să-și direcționeze energia înspre creștere și nu rodire. Pomii maturi nu ar trebui să aibă nevoie de tundere, ci doar de îndepărtarea crengilor uscate și de o eventuală rărire.Prețuri pentru moșmon
Costul pentru înființarea unui hectar de livadă diferă în funcție de vârsta materialului săditor. George Atănăsoaie spune că este mulțumit de prețul la care a achiziționat plantele direct din import: „Plantele din Polonia m-au costat undeva la 9-10 euro planta plus transportul. Prețurile sunt bune în Polonia, la acea pepinieră, pentru că plantele rare și soiurile rare costă mult mai mult în Occident, sunt prețuri de 3-4 ori mai mari. Ei nu au plante fructifere clasice, ci plante istorice, ca să zic așa, și rare”.Recoltarea fructelor de moșmon
Recoltarea fructelor de moșmon
Recoltarea fructelor de moșmon se face toamna târziu. Moșmoanele se culeg după prima brumă și trebuie lăsate în copac până prind o culoare arămie și se înmoaie, fie, dacă sunt culese mai devreme, fructele trebuie păstrate în lădițe acoperite de fân până se coc bine. De precizat că fructele se înmoaie la 3-4 săptămâni de la recoltare și păstrare, adică în noiembrie târziu, decembrie.Ce gust au moșmoanele
Fructele de moșmon au un aspect de glob turtit, cântăresc cam 50 de grame fiecare și au un dialemtru de 45-50 mm. Moșmoanele prezintă o pieliță de o culoare maro deschis, până la roșu cărămiziu. Când sunt, moșmoanele au un gust dulce, specific. Moșmoanele sunt foarte apreciate ca fructe de iarnă. Fructele sunt suculente, cu un ușor gust acrișot, ce aduc a gutuie.Cum se consumă moșmoanele
Cum se consumă moșmoanele
Moșmoanele se pot mânca după ce au fost lăsate să se coacă. Se pot consuma ca atare, decojite, sau sub formă de dulceață, compot, jeleu, sirop, tarte sau prăjite în unt și cuișoare. Moșmoanele sunt un excelent desert de iarnă, iar în restaurantele gourmet puteți găsi diverse preparate din moșmoane servite alături de brânzeturi fine, ciuperci, trufe sau caviar.Moșmoanele pot fi păstrate până în primăvară dacă sunt depozitate la loc întunecos, în pivniță sau debara.Prețul unui kilogram de moșmoane, direct de la producători, este de 15 lei.Durata medie de viață a moșmonului este de 30 de ani.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.