Connect with us

Cresterea animalelor

DESPĂGUBIRI SECETĂ PORUMB şi FLOAREA SOARELUI. OROS: NUMĂRUL CERERILOR ESTE MAI MULT DECÂT DUBLU, SPER SĂ FIE CORECTE!

Stefanescu Carmen

Published

on

seceta-porumb_b
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Am promis anul trecut, şi aşa este şi corect, şi echitabil, să încercăm anul acesta, pentru că anul trecut nu mai aveam resurse, să despăgubim şi pe cei care au înregistrat pierderi cauzate de secetă asupra culturilor din primăvară. Acum căutăm soluţii şi căutăm, în primul rând, bani, resurse bugetare, dar şi soluţii să facem acest lucru. Va fi tot o ordonanţă de urgenţă pe care o să o notificăm la Comisie (Comisia Europeană-n.red.), a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro Tv.
Întrebat despre data la care fermierii ar putea primi aceşti bani, Adrian Oros a răspuns că în primul rând, va trebui să aşteptăm să treacă bugetul, să vedem exact din ceea ce am propus, noi am prins suma necesară în buget. Atunci când va trece legea bugetului, vom vedea exact care sunt sumele şi în funcţie de .acest lucru o să facem şi priorităţile.
Ministrul Agriculturii a mai spus că ajutorul de stat pentru producătorii agricoli ale căror culturi înfiinţate în primăvara anului 2020 au fost afectate de secetă va fi acordat după acelaşi mecanism de plată, aceeaşi procedură ca şi despăgubirile pentru culturile de toamnă afectate de secetă anul trecut.
Potrivit lui Oros, suma estimată este de peste 800 de milioane de lei, aproximativ aceeaşi sumă ca şi pentru plata despăgubirilor la culturile de toamnă afectate de secetă în 2020. Sunt tot 1,2 milioane de hectare afectate. Numărul de fermieri este mai mare, nu ştiu exact care este cauza, dar suprafaţa este aceeaşi, numărul fiind semnificativ mai mare. Dacă în primul caz (despăgubiri pentru culturi de toamnă afectate de secetă-n.red.) discutăm de 36-37 de mii de fermieri, aici (despăgubiri pentru culturi de primăvară-n.red.), din datele care au fost colectate, şi le avem la dispoziţie, de către echipele care erau în teren să constate, numărul acestora este mai mult decât dublu.
Sigur, speranţa mea este că, în primul rând, acele date să fie corecte şi să fie cât mai riguroase şi apoi, treaba noastră este să facem rost de acei bani şi urmăm procedurile să oferim aceste despăgubiri, a mai spus Oros.
Premierul Florin Cîţu a declarat, la finalul şedinţei de Guvern din 6 ianuarie, că a cerut tuturor miniştrilor o analiză a actelor normative cu impact bugetar şi că bugetul de stat pentru anul 2021 ar putea fi dezbătut şi aprobat de noul Parlament pe 4 februarie.
Detalii AICI: PLĂŢILE pentru FERMIERI care DEPIND de BUGETUL NAŢIONAL în 2021!
Potrivit datelor APIA, 27.826 de fermieri au primit despăgubiri de secetă pentru culturile agricole de toamnă (34.647 de fermieri şi aproximativ 1,168 mil. ha cu culturi înfiinţate în toamna anului 2019 sunt cifrele din OUG 148/27 august 2020 pentru acordarea ajutorului de stat).
Detalii AICI: COMUNICAT APIA: A DOUA TRANŞĂ A DESPĂGUBIRILOR PE HECTAR PENTRU CULTURILE AGRICOLE ÎNFIINŢATE ÎN TOAMNA ANULUI 2019!
La culturile de primăvară, suprafaţa afectată de secetă este 1,2 milioane ha (710.000 ha cu porumb şi cca. 420.000 ha cu floarea soarelui) şi sunt aproximativ 91.000 de beneficiari, potrivit datelor MADR.
Ministrul Agriculturii a adăugat că MADR va susţine, în perioada următoare, investiţiile pentru infrastructura de irigaţii, atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cât şi prin viitorul Plan Naţional Strategic (PNS): Şi în Planul Naţional Strategic, dar şi în perioada de tranziţie 2021-2022, măsura 4.3 va continua, în prima fază, pentru infrastructura secundară, iar apoi, când demărăm Programul naţional de rezilienţă, unde prindem tot ceea ce nu s-a făcut până acum, ce nu a fost reabilitat, atât din infrastructura principală, cât şi cea secundară, banii aceia din PNS să-i dirijăm pentru echipamente de udat. Componenta pentru irigaţii va rămâne distinctă inclusiv în perioada de tranziţie, a explicat Adrian Oros.



Source link

Cresterea animalelor

Exporturile de carne de porc din UE au atins un nivel record în 2020

Stefanescu Carmen

Published

on

Pork carcasses_b
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Volumul de carne de porc exportată de către statele UE+UK în perioada ianuarie-octombrie 2020 a fost de 5,424 milioane de tone, faţă de 4,493 milioane de tone cât au fost exportate pe parcursul întregului an 2019. În perioada menţionată a anului 2020, exporturile de carne de porc din UE către China s-au dublat comparativ cu perioada similară din 2019, ajungând la 2,37 milioane de tone. Principalii furnizori europeni ai pieței chineze au fost Spania, Danemarca, Germania și Olanda. Deoarece China a interzis importurile de carne de porc din Germania odată cu apariţia unor focare de pestă porcină africană, astfel că Danemarca a devenind al doilea cel mai mare furnizor de carne de porc al UE către China, după Spania.
Pe lângă cererea puternică din partea Chinei, un alt factor determinant al creşterii exporturilor de carne de porc în 2020 a fost nivelul ridicat al producției de carne de porc din statele UE+UK. În ciuda crizei coronavirusului (COVID-19), care a condus la restricții de transport, sacrificare și export, UE a reușit să susțină producția de carne de porc. Astfel, deşi în primele zece luni ale anului 2020 sacrificările au scăzut doar cu 0,62%, greutatea medie a animalelor sacrificate a crescut cu 1,04%. De asemenea, greutatea medie a carcaselor a crescut, în special în Danemarca, Olanda și Germania, datorită întârzierii sacrificărilor ca urmare a provocărilor logistice datorate crizei coronavirusului.

Pentru întregul an 2020, se anticipează că producția de carne de porc a statelor UE+UK a atins un volum de aproximativ 24,0 milioane de tone, cu foarte puţin mai mic mic decât volumul record realizat în 2018 (24,08 milioane de tone), dar mai mare decât în 2019 (23,96 milioane de tone). Acest volum anticipat de producție de carne de porc se datorează unei ușoare scăderi a numărului de animale sacrificate în lunile noiembrie și decembrie. Reducerea de cca. 4,0% a sacrificărilor (comparativ cu primele zece luni ale 2020) vine ca urmare a scăderii numărului de purcei înțărcați în perioada de carantină din primăvara anului 2020.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

OILE ÎNECATE ÎN PORTUL MIDIA, GĂSITE DUPĂ UN AN ÎNGROPATE LA TULCEA!

Stefanescu Carmen

Published

on

OILE ÎNECATE ÎN PORTUL MIDIA, GĂSITE DUPĂ UN AN ÎNGROPATE LA TULCEA!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Directorul DSVSA, Mitică Tuchilă, a declarat joi pentru AGERPRES că printre principalele neconformităţi se numără depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor animaliere care nu sunt supuse consumului uman şi nerespectarea fluxului din unitate.
“S-a dat o sancţiune pecuniară de 1.200 de lei şi s-a suspendat activitatea unităţii până la remedierea neconformităţilor”, a precizat directorul Tuchilă.
În contextul în care procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa susţin că leşurile găsite pe un teren din apropierea incineratorului sunt ale ovinelor înecate în urmă cu peste un an în Portul Midia, iar DSVSA a avut un angajat care a monitorizat activitatea de incinerare a leşurilor ovinelor, directorul Tuchilă a explicat suspiciunea procurorilor prin faptul că medicul veterinar nu a putut monitoriza tot procesul.
“Angajatul DSVSA a recepţionat transporturile venite din portul Midia şi a asistat la o parte din incinerare. Procesul a fost continuu timp de 15 zile, au fost 26 de transporturi, iar unitatea respectivă a lucrat şi în schimbul al doilea şi în al treilea, timp în care medicul veterinar nu a mai stat acolo”, a explicat directorul DSVSA.
Mitică Tuchilă a mai spus că acum nu există certitudinea că pe terenul de lângă incinerator sunt ovine din nava eşuată în Portul Midia.
“Nu avem certitudinea că sunt animale din vasul scufundat. S-au găsit şi schelete de porci şi părţi anatomice din ovine. Aceste probe au fost direcţionate către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti şi s-au cerut anumite analize printre care şi detectarea bacilului antraxului, deoarece în media a apărut informaţia că anumite cadavre sunt purtătoare de antrax. În judeţul Tulcea, în ultimii zece ani, nu am avut antrax. Există campanii de vaccinare împotriva antraxului şi excludem în totalitate existenţa antraxului”, a mai spus directorul Mitică Tuchilă.
Parchetul de pe lângă Curtea de apel Constanţa a anunţat, în noaptea de miercuri spre joi, că a pus în aplicare două mandate de percheziţii domiciliare în oraşul Măcin, pentru stabilirea legalităţii modului în care s-a derulat incinerarea ovinelor înecate pe nava Queen Hind, eşuată în luna noiembrie 2019, în Portul Midia.
Ancheta procurorilor a stabilit că mare parte din deşeurile animale nu au fost distruse prin incinerare, ci au fost îngropate pe un teren din zona Smârdan.
Joi dimineaţa, Centrul local de combatere a bolilor s-a reunit într-o şedinţă extraordinară pentru a analiza situaţia din Smârdan şi a stabilit un plan de măsuri pentru decontaminarea terenului în care s-au descoperit leşuri de origine animală.
“Sub supravegherea Gărzii de Mediu se va proceda la extragerea şi incinerarea tuturor leşurilor de origine animală (ovine, suine, bovine) descoperite pe terenul în suprafaţă de circa un hectar, după care o firmă specializată, în baza unui proiect de remediere supravegheat de Agenţia de Protecţia Mediului, va proceda la decontaminarea şi ecologizarea zonei, pe cheltuiala societăţii care administrează incineratorul”, se arată într-un comunicat al Prefecturii judeţului Tulcea.
Potrivit comunicatului, DSVSA şi Direcţia de Sănătate Publică au sancţionat miercuri societatea care administrează incineratorul.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

JUDEȚUL CU FERMIERI MARI! 86,2% DIN TOTAL SUPRAFAȚĂ SOLICITATĂ LA PLATA APIA SUNT FERME de PESTE 50 HA!

Stefanescu Carmen

Published

on

APIA: CERERI PENTRU PLATA AJUTORULUI DE STAT!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Județul Ialomița, aflat în Câmpia Bărăganului, este un județ preponderent agrar, având o suprafața de teren arabil eligibil la plată
de aproximativ 378.385,56 de hectare, cu un număr fermieri beneficiari de sprijin relativ mic, 9320, dar deținători de exploatații agricole peste media națională (cea mai mare din județ fiind SC INTERCEREAL SRL cu suprafața de 20.982,80 ha).
Cererile de plată sunt repartizate celor cinci Centre locale și Centrului Județean APIA Ialomița:
▪ Centrul Județean – 810 cereri pentru o suprafață totală de 326.404,50 ha;
▪ Centrul Local Slobozia – 2215 cereri pentru o suprafață totală de 16.002,13 ha;
▪ Centrul Local Fetești – 1409 cereri pentru o suprafață totală de 8.734,71 ha;
▪ Centrul Local Căzănești – 1722 cereri pentru o suprafață totală de 11.947,29 ha;
▪ Centrul Local Urziceni – 2061 cereri pentru o suprafață totală de 10.722,72 ha;
▪ Centrul Local Fierbinți – 1101 cereri pentru o suprafață totală de 4.875,06 ha;
Cereri de plată până la 50 ha reprezintă 8,7% din totalul cererilor depuse în județul Ialomița, iar suprafața aferentă cererilor de plată de peste 50 ha reprezintă 86,2% din totalul suprafeței declarate în județul nostru.
De notat este că tendința în agricultura modernă este ca aceasta să se facă pe suprafețe comasate cât mai mari, făcând posibilă folosirea de tehnologii moderne, tehnologii la accesarea cărora a contribuit și instituția noastră prin plata schemelor şi măsurilor de sprijin acordate fermierilor de la bugetul european și cel național pentru susținerea și dezvoltarea agriculturii.
APIA Centrul Județean Ialomița își propune ca fermierii să beneficieze de acces cât mai facil la informațiile și noutățile despre
agricultură și formele de sprijin pe care le pot accesa prin intermediul instituției noastre, să crească nivelul de digitalizare a relației cu fermierii și debirocratizare a procesului de solicitare a sprijinului financiar, dar și creșterea fidelității în ceea ce privește identificarea și delimitarea parcelelor și culturilor ce alcătuiesc exploatațiile agricole. Aceste deziderate pot deveni realitate folosind tehnologiile curente de relaționare on-line cu beneficiarii la un nivel cât mai ridicat.
Instituția noastră este preocupată în mod deosebit de stimularea fermierilor tineri, prin îndrumarea acestora către schemele de sprijin dedicate lor și către diversificarea activității agricole către horticultură, zootehnie, dar și cultură mare, diminuându-se astfel riscurile de a pierde atât din valorificarea producției, cât și din sumele acordate cu titlu de plăți pentru susținerea activității lor agricole.
Receptivitatea acestora pentru folosirea tehnologiei informatice și ușurința utilizării mijloacelor din mediul on-line facilitează diseminarea către aceștia a informațiilor privind accesul la măsurile de agromediu, în domeniul vegetal și zootehnic, observându-se și interesul crescut al tinerilor pentru agricultura ecologică, respectiv Măsura 10 – 332 de solicitări pentru 32.406,00 ha, Măsura 11 – S1 conversie agricultura ecologică – 14 solicitări pentru 2.394,70 ha şi Măsura 11 – S2 agricultura ecologica – 23 solicitări pentru 4.384,48 ha și respectarea normelor GAEC.
Ne exprimăm intenția și sprijinul instituției noastre ca la nivelul grânarului României să se realizeze agricultură performantă, sustenabilă, în acord cu dezideratele de protecția mediului cărora, în mod responsabil, politica de agricultură comună le acordă importanța cuvenită, a scris directorul APIA Ialomița, Virgil Dorobanțu, în revista oficială a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), care a apărut astăzi, 22 ianuarie 2021.



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.