Connect with us

Comert alimentar

Economistul Cristian Păun – 5 lecții pentru fermierii care vor să vândă la un preț mai bun!

Petroniu Gabriela

Published

on

Economistul Cristian Păun – 5 lecții pentru fermierii care vor să vândă la un preț mai bun!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro
– 14 septembrie 2021 10:33

Foto: Facebook/Cristian Păun

Agricultorii români vor continua să aibă mari probleme atâta timp cât nu vor depune un minim de efort să înțeleagă ce spun economiștii și știința din spatele lor, afirmă Cristian Păun. Fostul președinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) le oferă producătorilor agricoli cinci lecții pentru comercializare.Economistul care acum le dă lecții fermierilor este același care în luna mai îi critica pe producătorii agricoli că ar fi ”cârcotași” pentru că nu vor să meargă la bănci să se împrumute pentru a-și susține afacerile în contextul pandemiei și a calamităților naturale. De data aceasta, profesorul de la Academia de Științea Economice vine cu sfaturi pentru vânzarea produselor agroalimentare.”Agricultura în 5 lecții sau despre cum putem evita aruncatul roșiilor pe câmp! Agricultorii români vor continua să aibă mari probleme atâta timp cât nu vor depune un minim de efort să înțeleagă ce spun economiștii și știința din spatele lor”, spune Cristian Păun.Iată cele 5 lecții pe care Cristian Păun le dă fermierilor români:Lecția 1:Un produs, chiar și când vorbim de roșii sau ardei, trebuie să fie căutat de consumator prin prisma calității și prețului. Dacă oferi aceeași calitate (proastă) dar la prețuri mai mari sau la același preț oferi o calitate mai proastă, consumatorul va prefera altceva. Ideea e să faci diferit nu să mimezi ce fac alții prost. Roșii fără gust produc mulți, roșii cu gust tot mai puțini. Roșii stimulate tot mai mulți, roșii naturale (bio/eco) tot mai puțini.Lecția 2:Un produs nu poate avea același preț în fața tarlalei cu cel din apropierea blocului consumatorului. Costul deplasării între locul de producție și locul de consum arareori și-l asumă consumatorul, el are pretenția ca acest cost să fie deja inclus în preț și în grija producătorului. Din diferite motive, consumatorul consumă roșiile sau ardeii cât mai aproape de blocul său și nu în capătul tarlalei. În plus, există și problema depozitării și conservării: consumatorul modern de roșii și ardei le preferă proaspete, cât mai departe de sezonul în care ele se produc (iarna nu vara). Și acest cost al depozitării cade tot în sarcina producătorului. Deci, prețul vara din capătul tarlalei la roșii nu poate fi comparat niciodată cu prețul de lângă scara blocului consumatorului iarna. Sau la mare distanță de locul de producție, iarna sau vara. Investițiile în infrastructura de transport și depozitare, în mijloacele de transport, sistemele de depozitare sunt vitale și pot ameliora semnificativ costurile aferente. Asta înseamnă competitivitate și avantaj competitiv. De asta, adesea, producătorii de roșii vara își dau pe nimic munca lor, neavând capitalul și știința să colecteze, depoziteze și să vândă la mare distanță de tarlaua lor roșiile. Și apelează la samsari, o verigă inevitabilă atâta timp cât ei nu pot sau nu vor să devină samsari. Oricum ”samsarul” de legume și fructe e o altă activitate economică, complet diferită de producție, fără de care producția rămâne în câmp și consumatorul la bloc, între betoane.Lecția 3:Consumatorul modern nu vrea să depună mare efort când cumpără. Preferă supermarketurile, locul unde găsește tot ce are nevoie. Locul unde salvează timp. Timp pe care îl alocă pentru familie sau alte activități (recreere, un alt job etc.). Orice încercare a producătorilor de a apropia consumatorii de tarla va fi sortită eșecului. Producătorii trebuie să găsească o cale să ajungă în supermarketuri, locul unde merg să consume roșii și ardei cei mai mulți români, în cantități enorme, la pachet cu alte produse pe care le cumpără săptămânal. Producătorii trebuie să înțeleagă cum achiziționează legume și fructe supermarketurile, ce condiții au, ce cer. Când cer, supermarketurile au în fața lor consumatorii lor. Deci cer lucruri pe care știu că le doresc consumatorii. Dacă ți se pare că nu poți negocia cu ele, că ești prea mic sau prea lipsit de importanță, te asociezi. Sau îți faci propriul supermarket. În niciun caz nu duci lupta prin mijloace politice pentru că e pierdută din start. Prietenia politicianului în lupta asta e una falsă și ți se poate întoarce împotrivă în timp.Lecția 4:Consumatorul nu consumă pentru că un produs are tricolor pe el. Sau, cel care o face, își asumă costurile și beneficiile unei astfel de alegeri. Consumă roșiile și ardeii pentru calitate și preț. Indiferent de steagul de pe produs, consumatorul vrea să dea puțin pe produs și să cumpere mult când cumpără. A ascunde probleme de calitate și preț în spatele unui steag e o altă strategie extrem de păguboasă. Nu cu steagul îl convingi pe consumator de produsele tale.Lecția 5:Concurența este esențială, mai ales pe o Piață Unică unde concurezi cu țări care au o climă mai blândă ca a ta, mai ales iarna. Capitalul investit de alții mai abitir ca tine în capacități de producție, stocare și depozitare devin avantaje competitive greu de surmontat. Protecționismul și barierele în calea celor care te concurează nu sunt nici ele soluții. Sunt tot pilule otrăvite care se vor întoarce, în final, tot împotriva producătorilor și consumatorilor. Natural noi nu putem produce iarna roșii mai ieftin decât o fac spaniolii sau italienii. Căci la ei e mai cald. În plus, ei au și investiții masive în așa ceva, în tot ce înseamnă transport, prelucrare, conservare și depozitare. Și au infrastructură care îi apropie enorm de blocul consumatorului român. Teoretic, distanța dintre ei și consumator e cam identică (ca timp și cost) cu distanța dintre tarlaua producătorului român și consumator. Concurența nu poate fi nici blamată și nici alterată. Chiar dacă aparent nu pare că e așa, concurența ajută și producătorii și consumatorii deopotrivă. Mai ales pe termen lung.”Mai sunt și alte probleme sensibile cum ar fi subvențiile, lipsa autostrăzilor sau irigațiile. Poate altădată le vom discuta și pe acelea… Soluțiile pot fi discutate doar după ce sunt înțelese și integrate aceste 5 lecții esențiale despre agricultura din România. Până atunci vom continua să trăim blestemul anilor cu secetă când producția este pârjolită de arșiță și blestemul anilor cu producții record când se aruncă producție pe câmp. Vom fi mereu blestemați. Mereu pe pierdere. Mereu cu mâna întinsă! Îndrăznești să crezi asta?” spune, în finalul mesajului său, Cristian Păun.



Source link

Comert alimentar

Mai puține animale abatorizate de la fermierii români. Scăderi importante față de anul trecut!

Petroniu Gabriela

Published

on

Mai puține animale abatorizate de la fermierii români. Scăderi importante față de anul trecut!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 10 septembrie 2021 08:14

Foto: AFIR

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat joi – 9 septembrie, datele legate de numărul sacrificărilor de animale și păsări pentru luna luna iulie a acestui an. Astfel, numărul sacrificărilor a scăzut la toate speciile de animale şi păsări, greutatea în carcasă a crescut la porcine şi la păsări, iar la bovine şi la ovine şi caprine a scăzut în luna iulie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).Sacrificări de animale și păsăriFoto: INS
Faţă de luna iunie 2021, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine a scăzut. Totodată, greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut.Potrivit datelor INS, în luna iulie 2021 numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 16%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 16,8% faţă de aceeaşi lună din 2020. Raportat la luna iunie a acestui an, numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 4,5%, iar greutatea în carcasă cu 9,1%.Greutatea medie în carcasă la animalele şi păsările sacrificateFoto: INS
La specia porcine, în luna iulie s-au sacrificat cu 1,5% mai puţine animale, în timp ce producţia de carne de porc consemnată a fost cu 1% mai mare faţă de iulie 2020. Comparativ cu luna anterioară, sacrificările au crescut cu 1,6%, iar producţia de carne de porc a fost cu 2,3% mai mică.Totodată, în ceea ce privește sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS arată o scădere cu 5% faţă de iulie 2020, greutatea în carcasă fiind cu 13,2% mai mică. Comparativ cu luna anterioară, sacrificările au crescut cu 1,6%, iar greutatea în carcasă cu 3,6%.De asemenea, sacrificările de păsări au scăzut cu 1,2%, iar producţia de carne a crescut cu 4% faţă de iulie 2020, în timp ce, raportat la luna precedentă, sacrificările au urcat cu 2,7%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 2,5%.Greutatea medie în carcasă consemnată în luna iulie 2021 a fost de 161 kilograme la bovine, 89,2 kilograme la porcine, 12,6 kilograme la ovine/caprine şi 1,6 kilograme la păsări. Evoluţia greutăţii în carcasă a animalelor şi a păsărilor sacrificate, în perioada iulie 2020 – iulie 2021Foto: INS
INS precizează că datele lunare privind sacrificările totale de animale şi păsări sunt obţinute prin însumarea datelor provenite din cercetarea statistică lunară pentru unităţile industriale specializate (abatoare), care furnizează date privind producţia de carne (numărul de capete sacrificate, greutatea în viu şi greutatea în carcasă a acestora).Cercetarea statistică este de tip exhaustiv, datele se colectează de la circa 200 de operatori economici, şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară „Producţia şi conservarea cărnii”.De asemenea, sunt folosite şi estimări ale sacrificărilor din afara abatoarelor, respectiv numărul de animale şi păsări sacrificate şi greutatea în viu a acestora realizate de specialiştii direcţiilor agricole judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Greutatea medie în carcasă reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă totală şi numărul de animale sau păsări sacrificate, se mai arată în comunicatul INS.



Source link

Continue Reading

Comert alimentar

Roşiile româneşti – cele mai ieftine din UE. În Franța, fermierii vând cu 1,57 euro/kg, în Ungaria cu 0,76 euro/kg

Petroniu Gabriela

Published

on

Roşiile româneşti – cele mai ieftine din UE. În Franța, fermierii vând cu 1,57 euro/kg, în Ungaria cu 0,76 euro/kg
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 8 septembrie 2021 10:58

Prețul mediu al roșiilor românești a fost cel mai mic din Uniunea Europeană luna trecută. Cu toate acestea, producătorii reclamă că nu au loc în supermarket de tomatele străine care, culmea, au prețuri de fermă aproape duble.Fermierii români au cele mai ieftine roșii la poarta fermei din Uniunea Europeană, însă producția este mai mică decât consumul și importul din țări în care prețul mediu la poarta fermei este de peste 40% mai mare decât în România.Prețul unui kilogram de roșii românești: 0,49 euro în august 2021Conform datelor actualizate la 1 septembrie de către Comisia Europeană, prețul mediu al kilogramului de roșii rotunde, ambalate, la poarta fermelor din România a fost în luna august de 0,49 euro, cel mai mic preț din UE, potrivit economica.net.La fel s-a întâmplat și în luna iulie, când prețul mediu a fost ceva mai mare, de 0,46 euro kilogramul, după o scădere bruscă față de luna anterioară când fermierii vindeau kilogramul cu 0,68 de euro.De asemenea, și anul trecut în luna august fermierii locali și-au ieftinit marfa, ajungând la cele mai mici prețuri din UE, respectiv 0,54 de euro kilogramul.Prețul mediu al unui kilogram de roșii în UE este de 1,02 euroLa o simplă comparație, anul acesta, fermierii din Cehia vând în medie kilogramul de roșii cu 1,72 euro kilogramul, în Franța prețul este de 1,57 euro kilogramul, în Ungaria – 0,76 euro, iar în Spania – 0,7 euro. Prețul mediu la nivelul UE este de 1,02 euro kilogramul.Foto: economica.net
Importurile care au crescut cu 16% dictează prețurile la consumatoriÎn piețe sau pe rafurile magazinelor se regăsește, însă și marfă din import. Conform statisticilor locale, tomatele reprezintă produsul cu cel mai scăzut grad de asigurare a autosuficienței, în anul 2018 acesta fiind de 73%, doar dacă ne referim la cele pentru a fi consumate proaspete.Totodată, în 2019, dintr-un necesar de consum estimat la peste 803 mii de tone, s-au produs local doar 689,4 mii de tone, adică 85,8%.
Potrivit datelor din anul 2020, România este al optulea mare importator de tomate din UE, cu excepția Marii Britanii, cu o cantitate de 90,7 mii de tone în valoare de 112,7 mii de dolari. Față de 2019, importurile de tomate au fost cu 6% mai mari în valoare.Cele mai multe tomate de import vin din Turcia, Germania și SpaniaPotrivit Institutului Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie-mai 2021, România a importat peste 57,1 mii de tone de cereale, cu 16% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Din punct de vedere valoric vorbim despre 73,5 milioane de euro.Cea mai mare cantitate, peste 35.600 de tone de roșii proaspete și refrigerate au fost aduse din Turcia, stat non-UE pentru care nu există date referitoare la prețurile medii la poarta fermei.Pe locul doi într-un clasament al statelor de unde cumpărăm roșii este Germania, cu 7,9 mii de tone, urmată de Spania cu 4,8 mii de tone. În Spania, prețul mediu la poarta fermei a fost în luna august de 0,7 euro kilogramul, adiă cu 42% mai scump ca în România.Valoarea importurilor din Spania din primele cinci luni ale anului a fost de 8,2 milioane de euro, iar din Germania de 1,2 milioane de euro. Pentru Germania nu există date referitoare la prețul mediu din luna august.



Source link

Continue Reading

Comert alimentar

Gospodarii de pe Valea Crasnei și-au făcut propriul magazin cu legume de grădină. Finanțarea, din fonduri europene!

Petroniu Gabriela

Published

on

Gospodarii de pe Valea Crasnei și-au făcut propriul magazin cu legume de grădină. Finanțarea, din fonduri europene!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 18 august 2021 07:47

Magazin cu legume de grădină, deschis în plină pandemie de opt gospodari care și-au unit forțele și au reușit să acceseze și fonduri europene. Mai mulți fermieri au reușit, pe timp de pandemie de Covid-19, să pună pe picioare o cooperativă agricolă și un magazin unde își vând produsele. În acest sezon de vară rafturile au fost pline, dar și cumpărătorii au venit cu drag să achiziționeze legume și fructe proaspete, crescute în grădini românești.Cumpărătorii fac coadă la produsele româneștiÎn luna mai a acestui an, opt fermieri s-au hotărât să-și unească forțele, așa că au înființat Cooperativa Gospodarii de pe Valea Crasnei, al cărei manager este Florin Găvriluț, din Zalău, absolvent al Facultății de Horticultură de la USMV Cluj-Napoca.Acesta a povestit pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO cum au fost începuturile asocierii și ce planuri de viitor au producătorii.”Cooperativa s-a înființat anul trecut, în 2020, în luna august. Eu m-am alăturat anul acesta, sunt managerul cooperativei. Mai exact în mai am deschis și magazinul. Au fost opt membri fondatori ai Cooperativei, producători. A fost înființată printr-o submăsură din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 19.2, și proiectul a fost făcut de o firmă de la Cluj Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Filiala din Cluj-Napoca”, a explicat Florin Găvriluț.Magazinul cooperativei scurtează lanțul producător – consumatorPentru a sprijini producătorii să vândă direct la consumatorul final, Cooperativa Gospodarii de pe Valea Crasnei a deschis și un magazin, în luna mai, în Zalău, în zona BCR autogară. Scopul este realizarea unui lanț scurt între producător și consumator. Magazinul deschis la Zalău vine în întâmpinarea consumatorilor cu produse proaspete, cultivate pe cele 3 hectare, în solarii și în câmp.”Avem tomate, varză, ardei, castraveți, usturoi, fasole, ceapă, vinete, porumb zaharat, cartofi, cultivate în câmp și în solarii. Ca și desfacere până în momentul în care a fost înființată Cooperativa, producătorii colaborau cu intermediari sau aveau desfacere în piața locală pentru Crasna sau Zalău. Acum, din mai, de când avem magazinul, vindem și prin magazin. Reacțiile clienților au fost pozitive ținând cont că aducem produse de la producătorii locali. Ne-am făcut reclamă prin roșii, am avut cantitățile cele mai mari, suntem la bulevard și oamenii au reacționat foarte bine”, spune managerul cooperativei.Problema legumelor de import la prețuri mai mici, rezolvată prin calitatea superioară a produselor româneștiAșa cum toți fermierii au spus și au cerut reglementări și cei opt producători spun că întâmpină problema prețurilor, în sensul că vin din import produse mai slabe calitativ, dar la un preț mai mic.”Ce problemă întâmpinăm ar fi partea de preț, că vin produse din afară. Dar le departajează calitatea. La unele produse se simte foarte bine, cum e și roșia. A fost un preț mai mare la început la tomate, dar s-a stabilit la 5 lei, cam acesta a fost pentru o perioadă mai lungă. Sunt persoane care ne-au contactat să vadă ce produse avem pe stoc pentru că vor să pună și la conservat pentru iarnă. Și în online am încercat să avem activitate, dar deși am avut comenzi tot din magazin au venit să ridice produsele pentru că nu avem deocamdată infrastructura necesară pentru transport către clienți”, a declarat Florin Găvriluț.Următorul pas și un deziderat ce merită să devină realitate: o fabrică de procesare a legumelorPentru viitor, cei opt producători au planuri mari. Deși nu au deocamdată spațiu de depozitare, aceștia și-ar dori mult să poată prelucra legumele pe viitor.”Ne dorim pe viitor să putem prelucra legumele. Avem colaboratori pe partea de fructe, dar ne ajută pentru legume uscate foarte bine. Cu toate acestea am vrea pe viitor să accesăm bani europeni pentru o făbricuță de procesare a legumelor. Nu avem încă o pistă sigură, dar eu cred că se pot găsi soluții”, a concluzionat Florin Găvriluț.Cooperativa Gospodarii de pe Valea Crasnei a fost înființată de producători din zona respectivă pentru a încuraja consumul de produse românești.Bazele asocierii au fost puse de Birtalan Istvan Attila, președinte de cooperativă, Peter Timea Orsolya, vicepreședinte al cooperativei, Boros Pal, vicepreședinte, Marosi Alexandru, Nyeste Alexandru, Boythe Martha Melinda, Boncidai Botong Csaba și Boncidai Lehel.



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.