Connect with us

Cresterea animalelor

Fermierii care au probleme cu angajații, excluși de la plata subvențiilor APIA?!

Stefanescu Carmen

Published

on

NU STAU ACASĂ! MUNCESC ÎNTR-O FERMĂ!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

“Ce se dorește? Practic, dacă există un conflict de muncă între un fermier și un angajat, APIA să facă cercetări și să oprească plățile. (…) Nu putem imixtiona APIA în conflictele de muncă. Plățile trebuie să meargă înainte, iar cei de la inspecția Muncii să-și facă treaba”, a spus ministrul agriculturii, în interviul acordat marți pentru Profitul Agricol.
Miercuri seara, la Agro TV, ministrul Adrian Oros a reluat această declarație și a explicat propunerea Parlamentului European de condiționare a acordării plăților din agricultură de conflictele de muncă din ferme, propunere pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC).
“Unul dintre punctele care au fost de neacceptat și nu au fost aduse în discuție decât la ultima întâlnire de la Bruxelles a fost acea condiționare socială sau acea componentă socială în care Parlamentul European dorea să introducă agențiile de plăți în conflictele de muncă între fermier și angajat și să condiționeze plata subvențiilor de rezolvarea sau nerezolvarea unor conflicte de muncă. Sigur că nu a acceptat niciun ministru (al agriculturii n.r.) așa ceva. Nici nu am fost anunțați că va fi pe ordinea de zi, au pus-o atunci în timpul trialogului. Și chiar dacă componenta socială e importantă, asta am spus toți, și componenta ecologică e foarte importantă, dar dacă uităm componenta economică atunci nu mai putem face nimic. Și fiecare ministru a spus același lucru, nu dorim să intre componenta socială în politica agricolă comună.

Fiecare țară are propria legislație privind munca și protecția socială, fiecare țară are instituții separate, proprii care monitorizează ceea ce se întâmplă privind relațiile de muncă, dar nu putem implica agențiile de plăți să intre în aceste conflicte de muncă și să și condiționeze plata subvențiilor de rezolvarea într-un anumit fel a acestor conflicte de muncă. Deci, a fost iarăși un punct care nu ne-a apropiat la masă, ci ne-a îndepărtat de masă. Speranța noastră este ca această poziție rigidă, ca să mă exprim mai elegant, din partea Parlamentului European va dispărea și la următoarele întâlniri în trialog, să reușim să ajungem la o concluzie, pentru că, vedeți, a trecut o jumătate de an, PNS-ul (Programul Național Strategic n.r.) va începe din 2023, dar noi trebuie să avem regulamentele europene care încă nu sunt, nu este viziunea, avem doar o sumă, știm care este suma pe care fiecare țară o primește, încă nu se știu cuantumurile acelor eco-scheme și a ponderii plăților de climă și mediu și digitalizare în partea de investiții din Pilonul 2, nici aceasta nu este foarte clară, a mai apărut și această condiționare socială, după care dacă am ajunge la un acord, ar trebui să apară toate regulamentele delegate. Și-n funcție de acele regulamente, fiecare țară să vină cu Programul Național Strategic la Comisie și acolo iarăși se negociază într-un dialog.
Noi am dori ca până la sfârșitul anului să putem face acest lucru, pentru că, apoi, fiecare agenție de plată, mai ales pentru plățile directe trebuie să-și recalibreze sistemele informatice. Dacă vor fi modificări esențiale. Și nu vrem să ajungem iarăși în situația din trecut în care contractele cu cei care fac mentenanța, cu cei care gestionează bazele de date, să nu fie semnate, să înceapă anul 2023 și să nu putem efectua plățile, tocmai datorită, să zic așa, întârzierilor în negocieri, deși aveam doi ani de tranziție”, a explicat ministrul agriculturi, miercuri seara, la Agro TV.



Source link

Cresterea animalelor

Oier Daniel Pop: Subvenții APIA diferențiate pe ferma de elită ovine, ferma de reproducție și ferma de producție!

Stefanescu Carmen

Published

on

FRAUDELE DIN ZOOTEHNIE ȘI RĂZBOIUL PENTRU UN ORDIN AL MINISTRULUI AGRICULTURII!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

“Cuantumul subvențiilor astăzi e foarte scăzut. Dacă ne referim la subvenția mică, cum o știm noi, ANTZ-ul (ajutor național tranzitoriu n.r.) astăzi este la nivelul impozitului pe activitate de oierit. Deci, ne dă dintr-o parte și o dăm în alta. Ca și anul ăsta sau anul viitor, nu văd ce îmbunătățiri ar putea fi în subvenții pentru că sunt niște ani de tranziție. Mă gândesc că vor fi subvențiile ca până acum. M-aș mira să fim plăcut surprinși, să se schimbe cuantumuri și modul de subvenționare.
Pe viitor, avem speranțe, din 2023, că a înțeles și ministerul, o să înțeleagă și Uniunea Europeană că avem nevoie de subvenții diferențiate. Astăzi, întâlnim o situație ciudată, spun eu, același fermier dintr-o anumită localitate, cu cel din alta, pot lua subvenții la fel, doar că unul muncește, este înscris într-un program de ameliorare, într-o asociație, desfășoară un control și ia aceeași subvenție ca unul care, pur și simplu, și-a cumpărat niște berbeci și merge și ia o adeverință. Ăla nu e controlat, nu trebuie să plăteacă nicio cotizație, nu trebuie să facă nimic, pur și simplu să dețină niște animale ca să obțină aceeași subvenție ca noi care facem actvitatea de ameliorare.
Dacă din 2023, viziunea ministerului o să fie la fel ca a noastră, și sperăm treaba asta, noi am făcut cereri și la domnul ministru (al agriculturii n.r.) chiar s-a trimis de domnul director Neață (Asociația Crscătorilor de Ovine Dacia Hunedoara n.r.) cum vedem noi subvențiile și sperăm să fim înțeleși. Vrem o subvenție diferențiată pe ferme de elită, pe fermă de reproducție și pe fermă de producție. Adică, fiecare să primească bani după nivelul de implicare pe care-l va avea. Așa ar fi și normal”, a declarat crescătorul de ovine Daniel Pop, președinte Pro Ovis Maramureș, pentru Agro TV.

“Trebuie să ne axăm pe ferme de elită, să ridicăm potențialul la cel mai înalt. Adică, trebuie să înțeleagă toată lumea că animalul de valoare trebuie să fie pus în evidență. Că o să fie pe producție, că o să fie pe reproducție, că pe ferme de elită, nu mai are importanță. Să fie valorificat la maxim și valoarea lui să fie și plătită și răsplătită. Că atunci și fermierul nostru are curaj, prinde viață la mai multă muncă și spune, da, o să cresc un efectiv de 150 de Breze sau 100 de Băle, mai știu eu, 200 de Bucălăi, că mi-i recunoscută munca mai mult decât la celălalt.
În schimb, nu sunt de acord 100% cu colegii, cu fermierii care solicită SCZ (sprijin cuplat n.r.) pe baza adeverinței eliberată de oficiile județene de zootehnie, pe simplul considerent că și-o luat berbecii cu certificat de origine, s-o dus în fiecare an la OJZ, i s-a eliberat adeverință și-a luat SCZ-ul și i-a spus la vecinul, tu plătești degeaba, exemplu concret din teren, că eu iau aceeași treabă pe care o iei tu. Nu-i adevărat! Vecinul care a plătit cotizația la asociații, cooperative pentru ameliorare, o să aibă un plus. Că-l are în 2023, în 2024, rămâne de văzut”, a spus și Reka Kerekes, președinta Cooperativei Miorița Silvaniei.
Crescătorii de ovine beneficiază de ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat zootehnic. Diferența dintre cele două subvenții este uriașă. În timp ce ajutorul național tranzitoriu la ovine este de circa 10 lei pe ovină, la nivelul anului 2020, cuantumul sprijinului cuplat la ovine este de 17,90 de euro pe ovină, la nivelul aceluiași an.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

APIA – astăzi: Plăți pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor

Iures Stefan

Published

on

APIA – astăzi: Plăți pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 22 iunie 2021 09:56

Plăţi anunţate de APIA începând de astăzi, marți – 22 iunie. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Banii vor ajunge la fermieri prin intermediul Centrelor Județene. Astfel, vor fi achitate:
diferențele aferente serviciilor prestate pentru lunile noiembrie și decembrie 2020, pentru specia taurine în sumă de 3.837.011,97 lei, pentru un număr de 63 solicitanți.
cererile de plată aferente serviciilor prestate pentru lunile ianuarie – martie și trimestrul I 2021, în sumă de 19.784.935,41 lei, pentru un număr de 143 solicitanți.

Conform informării APIA, suma totală autorizată la plată este de 23.621.947,38 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 206 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat pe surse că banii nu acoperă cererile inițiale pentru anul 2021 astfel că va fi virată doar 41,20 la sută din suma cerută de fermieri. Societățile de ameliorare au de încasat sumele restante pentru semestrul IV din 2020, lunile octombrie-decembrie, și primul trimestru din 2021, lunile ianuarie-martie.Despre acest subiect citiți aici: Ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor – tăiat cu 58%!



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

Raport Curtea de Conturi Europeană: Verificări la subvențiile fermierilor!

Stefanescu Carmen

Published

on

apia-raport-oficial_b
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Deși mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor agricole ale UE din perioada 2014‑2020 – peste 100 de miliarde de euro – au fost alocate pentru schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură nu au mai scăzut din 2010. Această situație se explică prin faptul că majoritatea măsurilor sprijinite de politica agricolă comună (PAC) au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice, iar PAC nu stimulează utilizarea unor practici eficace benefice pentru climă.
„UE joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agriculturii, întrucât stabilește standarde de mediu și cofinanțează majoritatea cheltuielilor legate de agricultură ale statelor membre”, a declarat domnul Viorel Ștefan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport, citat de curentul.info. „Constatările noastre se vor dovedi utile în contextul obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Noua politică agricolă comună ar trebui să pună un accent mai puternic pe reducerea emisiilor generate de agricultură și să fie mai responsabilizată și mai transparentă în ceea ce privește contribuția sa la atenuarea schimbărilor climatice”.
Auditorii au examinat dacă PAC din perioada 2014‑2020 a sprijinit acele practici de atenuare a schimbărilor climatice care aveau potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de trei surse principale: creșterea animalelor, îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd și exploatarea terenurilor (terenuri cultivate și pajiști). Ei au analizat, de asemenea, dacă în perioada 2014‑2020 PAC a stimulat într-o mai mare măsură decât în perioada 2007‑2013 adoptarea unor practici eficace de atenuare.

Emisiile generate de creșterea animalelor reprezintă aproximativ jumătate din emisiile provenite din agricultură și nu au mai scăzut din 2010. Aceste emisii sunt corelate în mod direct cu mărimea efectivului de animale și sunt cauzate în proporție de două treimi de bovine. Proporția emisiilor care pot fi imputate creșterii animalelor este și mai mare dacă se iau în considerare și emisiile provenite din producția furajelor (inclusiv importurile). PAC nu încearcă însă să limiteze efectivele de animale și nici nu oferă stimulente pentru reducerea acestora. Măsurile de piață din cadrul PAC includ promovarea produselor de origine animală, al căror consum nu a mai înregistrat nicio scădere din 2014; acest lucru favorizează mai degrabă menținerea emisiilor de gaze cu efect de seră decât reducerea lor.
Emisiile generate de îngrășămintele chimice și de gunoiul de grajd, care reprezintă aproape o treime din emisiile provenite din agricultură, au înregistrat o creștere între 2010 și 2018. PAC a oferit sprijin pentru practici care pot reduce utilizarea îngrășămintelor, cum ar fi agricultura ecologică și cultivarea de leguminoase pentru boabe. Impactul acestor practici asupra emisiilor de gaze cu efect de seră este însă neclar, în opinia auditorilor. În schimb, alte practici care sunt în mod evident mai eficace, cum ar fi agricultura de precizie care ghidează aplicarea îngrășămintelor în funcție de nevoile culturilor, au primit o finanțare limitată.
PAC sprijină unele practici care nu sunt benefice pentru climă de exemplu prin plăți către fermieri ce cultivă pe turbării drenate, care reprezintă mai puțin de 2 % din suprafața agricolă a UE, dar emit 20 % din gazele cu efect de seră generate de sectorul agricol din UE. Exista posibilitatea să se utilizeze fonduri din domeniul dezvoltării rurale pentru regenerarea acestor turbării, dar rareori s-a recurs la această opțiune. Sprijinul acordat prin PAC pentru măsurile care favorizează sechestrarea carbonului, cum ar fi împădurirea, agrosilvicultura și conversia terenurilor arabile în pajiști, nu a înregistrat o creștere în comparație cu perioada 2007‑2013. Legislația UE nu aplică deocamdată principiul „poluatorul plătește” în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
În fine, auditorii observă că normele privind ecocondiționalitatea și măsurile de dezvoltare rurală s-au schimbat foarte puțin în comparație cu perioada precedentă, în pofida nivelului sporit de ambiție al UE în materie de climă. Schema de înverzire era preconizată să îmbunătățească performanța de mediu a PAC, dar nu a oferit fermierilor stimulente pentru a adopta măsuri eficace benefice pentru climă și impactul ei asupra climei a fost unul neglijabil.
Producția de alimente este responsabilă de emiterea unei proporții de 26 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate la nivel mondial și agriculturii îi corespunde cea mai mare parte din aceste emisii.
Politica agricolă comună a UE pentru perioada 2021‑2027, care va implica o finanțare de aproximativ 387 de miliarde de euro, este în curs de a fi negociată la nivelul UE. Odată ce vor fi convenite noile norme, statele membre le vor pune în aplicare prin intermediul „planurilor strategice PAC”, care sunt concepute la nivel național și sunt monitorizate de Comisia Europeană. În conformitate cu actualele norme, fiecare stat membru decide dacă sectorul său agricol va contribui sau nu la reducerea emisiilor agricole.
Raportul special nr. 16/2021, intitulat „Politica agricolă comună și clima – Jumătate din cheltuielile UE consacrate acțiunilor climatice sunt legate de agricultură, dar emisiile generate de acest sector nu sunt în scădere”, este disponibil pe site-ul Curții.
sursa aici



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.