Connect with us

Afaceri

Fermierii români afectați de secetă au nevoie de o decizie politică pentru a nu ajunge la faliment!

Stefanescu Carmen

Published

on

Fermierii români afectați de secetă au nevoie de o decizie politică pentru a nu ajunge la faliment!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Ramona Dascălu – 29 martie 2020 17:33

Distribuie pe Facebook

Așa cum v-am obișnuit, suntem alături de fermieri și ne implicăm pentru ca problemele acestora să fie auzite și soluționate de autorități în cel mai scurt timp. De această dată am primit pe adresa redacției un material care dezvăluie problemele cu care se confruntă fermierii din județul Brăila. Am decis să mediatizăm acest caz în speranța că autoritățile nu vor mai sta cu mâinile în sân ci se vor implica și vor veni în sprijinul oamenilor.Ștefan Gheorghiță este administratorul fermei Triagro și spune că în acest moment pe lângă coronavirus, seceta cu care se confruntă județele din SE României reprezintă o problemă gravă care mai devreme sau mai târziu va face diferența între a rămâne în activitate sau a închide porțile pentru mulți fermieri.”Asociaţia Producătorilor Agricoli (APA) din judeţul Braila, a înaintat autorităţilor judeţene un material cu constatări şi propuneri, prin care doreşte să spună tuturor, fermieri, decidenţi politici şi toţi cei care înţeleg importanţa agriculturii, că este timpul unor măsuri concrete, simple, de bun simţ, pentru a-i ajuta pe cei care cultivă terenurile şi care pun mâncare pe mesele românilor şi nu numai. Se încearcă prin acest material, atenţionarea tuturor, că pe lângă pandemie, totuşi mai sunt şi alte probleme grave, cum ar fi situaţia din agricultură, care lăsată în voia sorţii, s-ar putea mâine să aibe un impact şi mai puternic, deoarece aceste probleme se vor adauga la o societate care va ieşi foarte slăbită din această încercare a calamităţii ,,sanitare’’ şi care poate fi urmată de o calamitate ,,alimentară’’.Problemele noastre actuale în agricultură, sau unele dintre ele, sunt legate de starea de secetă puternică şi extremă, care există deja de prea mult timp şi este aproape generalizată în judeţe precum BRĂILA, TULCEA, IALOMIŢA, BUZĂU şi pe mari suprafeţe în judeţele CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, VASLUI, IAŞI, BOTOŞANI, BRAŞOV, ALBA (vezi comunicat INMH din 23.03.2019). În cazul acestor judeţe, aprovizionarea cu apa prezintă ”valori deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă)”, în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sudul, estul, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului – comunicat INMH din 23.03.2020), adică după o estimare proprie, cca 4,7 milioane de hectare sunt afectate de aceasta situaţie.Mai mult, este de menţionat că în conformitate cu clasificarea INMH, seceta pedologică extremă este cel mai de jos palier al aprovizionării cu apă, iar persistenţa (şi pe 16.03.2020 INMH arata aceeaşi situaţie, chiar mai mult, situaţia s-a agravat şi în alte zone după această dată) acesteia duce la ofilirea şi uscarea plantelor, fenomen care se manifestă din ce în ce mai pregnant la fermierii din aceste zone, pentru culturile de toamnă.Astăzi, deja numeroşi fermieri din Brăila, au început să depună cereri pentru constituirea de comisii locale de calamitate, atât la Primării cât şi la sediul APA Brăila, dar din păcate aceste comisii nu au o bază legală de constituire datorită neglijenţei crase a autorităţilor, care ar fi trebuit să rezolve legislativ această situaţie, după ce au abrogat vechea L381 din 2002 privitoare la despăgubirea calamităţilor în agricultură şi care era singura unde se prevedea modul de constituire al comisiilor locale.Mulţi fermieri, în lipsa altor prevederi legale concrete constatării calamităţilor în agricultură, au apelat la prevederile Ord 459/2019 privitoare la aprobarea ,,Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019’’, dar care se referă doar la seceta hidrologică si care este definit ”seceta hidrologică – este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați.’’, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă. Conform acestui regulament se poate vorbi cel mult de apa pentru irigaţii, dar nu de constatarea culturilor calamitate.Mesajul APA Brăila pleacă de la următoarele situaţii existente şi anume se face o mare confuzie de către decidenţii politici şi foarte periculoasă pentru fermieri, între rolul asigurărilor agricole şi constatarea calamităţilor în agricultură, deoarece rolul acestora este total diferit, primul caz fiind pentru despăgubirea riscurilor, iar în al doilea caz comisiile de constatare a calamităţilor sunt necesare pentru certificarea existenţei evenimentelor de forță majoră în cadrul contractelor comerciale, în raport cu autorităţile statului (ANAF, AFIR, APIA etc.) sau în cazul altor întelegeri contractuale. Mai concret şi pe întelesul tuturor, putem lua situaţia din acest an în care culturile de toamnă pot fi (în unele zone deja sunt) calamitate din cauza secetei, iar dacă seceta continuă vom avea calamităţi şi la culturile de primăvară.În acest caz toţi fermierii care au contracte futures pentru vanzarea de produse agricole la termen, sau alte tipuri de contracte comerciale, sunt obligaţi pentru a putea invoca starea de forţă majoră să prezinte un certificat care să atestea acest lucru de la Camera de Comerţ a României. În general, formularea contractuală folsită este ceva de genul ”Partea care invocă forța majoră/cazul fortuit trebuie să prezinte actele doveditoare eliberate de Camera de Comerț și Industrie’.’Doar că aceasta (Camera de Comerţ) la rândul ei solicită următoarele documente :
– cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;
– o copie a contractului afectat de evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră;
– atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului;
– notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale.Astfel, având în vedere cele de mai sus, înseamnă că dacă nu ai polită de asigurare pentru riscurile asigurate sau nu ai poliţă fiindcă RISCUL NU ESTE ASIGURAT DE NIMENI, ce facem? Înseamnă ca nu putem invoca forţa majoră, adică :– suntem obligaţi să suportăm toate penalităţile contractuale pentru neonorarea acestora, care după cum ştim cu toţii nu sunt mici (în unele contracte ajunge până la 50% din valoarea produselor nelivrate). Poate firmele partenere vor să ne ajute, dar va fi imposibil deoarece şi ei au contracte pe care trebuie să le onoreze la rândul lor, caz în care au nevoie de documentele noastre de forţă majoră, ca la rândul lor să invoce acelaşi lucru. Dacă până acum am fost ajutaţi, s-a întâmplat datorită faptului că nu a fost un fenomen de masă, dar cand o firmă de trading cereale nu va primi 50-100.000 to, nu cred că cineva va fi iertat.
– In raport cu ANAF nu putem demonstra deductibilitatea costurilor şi eligibilitatea TVA aferent inputurilor pentru culturile calamitate, deoarece nu vom avea un document official care să ateste calamitatea. Toată lumea trebuie să ştie că în raport cu ANAF sarcina probei este a contribuabilului, adică fermierul trebuie să demonstreze ce spune. Nu vom putea dovedi calamitatea, atunci vom avea de plătit recalculări de taxe şi impozite pe profit.
– Riscăm să pierdem subvenţiile în parte sau în totalitate, dacă nu putem demonstra ca şi exemplu că am semănat înverzirea dar s-a calamitat ulterior, sau am semănat culturile dar nu au răsărit din cauza lipsei de apă din sol etc.Pot fi multe alte situaţii în care noi fermierii să avem de suferit, dar ce trebuie să înţelegem cu toţii, este faptul că astfel de situaţii se întâmplă şi acum, dar nefiind pe o scară largă, cu toţii le trecem la ,,şi altele ‘’.Dar ce vom face mâine dacă semnele actuale ale unui an foarte secetos se vor manifesta în continuare şi mă întreb ce le vor zice multe organizaţii profesionale sau decidenţi politici, fermierilor care poate îşi vor pierde munca de o viaţă din cauza nepăsării şi incompetenţei.Sperăm că poate acum cineva va auzi şi aceste lucruri, care nu costă bani, ci doar decizie politică”, este mesajul transmis de fermierul brăilean către autorități.Această nu este prima încercare a fermierilor brăileni de a se face auziți de către autorități. În urmă cu doar o săptămâna, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat un material despre seceta gravă cu care se confruntă agricultorii din Brăila.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Afaceri

MADR: Banii alocați pentru plata fermierilor prin APIA și AFIR

Stefanescu Carmen

Published

on

MADR: Banii alocați pentru plata fermierilor prin APIA și AFIR
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro – 18 ianuarie 2021 18:28

Ce bani urmează să încaseze fermierii de la cele două agenții de plăți – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere o ordonanță de urgență care prevede ca modul în care se vor achita subvențiile și se vor accesa fondurile europene în 2021 și 2022 să rămână la fel ca în prezent, până pe 1 ianuarie 2023, când ar urma să intre în vigoare noua Politică Agricolă Comună.Adoptarea proiectului de OUG este obligatorie ca fermierii români să nu piardă banii ce le sunt alocați, ”luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență poate avea consecințe grave atât în plan economic, cât și în plan social, în principal prin neacordarea în condiții bune a celor circa 3,811 miliarde euro din FEGA și a circa 1 miliard euro din FEADR alocate României pentru perioada de tranziție, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României”.Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat în premieră că potrivit Regulamentului UE 2020/2220, România are posibilitatea de aduce câteva modificări la schemele de plăți, termenul pentru schimbări trebuid transmise până pe 19 februarie pentru anul 2021 și până la 1 august 2021 pentru anul 2022.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Afaceri

Marcoser: Sfaturi complete pentru cultura de castravete

Stefanescu Carmen

Published

on

Marcoser: Sfaturi complete pentru cultura de castravete
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro – 18 ianuarie 2021 17:46

Fermierii au nevoie de tot ajutorul pentru a putea avea profit la final de an și pentru a-l reinvesti în anii care urmează. Acesta a fost unul din gândurile din spatele înființării Marcoser, companie care a apărut pe piața agribusiness din România în 2005. Centrul strategic este localizat în comuna Matca, un bazin legumicol important din țara noastră. O cultură de bază în ferma celor de la Marcoser este cea de castravete cornișon.Specialiștii Marcoser au depășit multe provocări în acești 16 ani în ceea ce privește această cultură. ”Reacționează foarte rapid la orișice schimbare. Practic, noi putem să facem ceva greșit pentru această cultură dimineața și până după-amiaza deja se văd efectele. Am dezvoltat rețete de fertilizare, am dezvoltat o tehnologie de cultură și mai mult decât atât, am identificat soluții cu care noi putem să venim în ajutorul fermierilor din România”, a explicat Marius Petrache, Director general Marcoser.Munca tuturor specialiștilor de la Marcoser nu este ușoară. Pentru a ajunge la maturitate și a-i mulțumi pe fermieri și, în final, pe consumatorii finali, castravetele trebuie să beneficieze de toate condițiile pentru a se dezvolta, de la temperaturi până la o nutriție echilibrată, trecând prin partea de protecție împotriva dăunătorilor tot mai prezenți în această cultură. “Soluțiile noastre se referă atât la partea de nutriție, unde noi avem în portofoliul Marcoser produse deosebit de interesante, care, practic, ne salvează din orice situație, dar de-a lungul acestor ani am dezvoltat și o tehnologie integrată de combatere a bolilor și dăunătorilor, pentru că ne dorim să oferim consumatorului final un produs sigur din punct de vedere alimentar” spune Marius Petrache, Director general Marcoser.Pe scurt, fermierii care cultivă castravete și care apelează la Marcoser beneficiază de consultanță privind alegerea hibridului potrivit, tehnologiile de cultură, serele și solariile care să le protejeze, partea de nutriție și de combatere biologică a dăunătorilor.Mai multe detalii despre proiectele de consultanță ale Marcoser găsiți pe site-ul www.marcoser.ro, dar și în magazinul fizic din comuna Matca, județul Galați.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Afaceri

Ordonanță de Urgență pentru plata subvențiilor APIA către fermieri!

Stefanescu Carmen

Published

on

Subvenții APIA 2021. Ce scheme sunt în curs de plată către fermieri
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Roxana Dobre – 18 ianuarie 2021 14:11

Ordonanță de urgență pentru subvențiile fermierilor români! Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în dezbatere publică, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 se vor aplica și în anii 2021 și 2022, în baza Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii. Altfel spus, prin noua OUG se creează baza legală ca fermierii să poată beneficia de schemele directe și pentru creșterea animalelor și în anii de tranziție, până la intrarea în vigoare a noii Politici Agricole Comune (PAC).MADR vrea să propună spre adoptare în ședință de Guvern o ordonanță de urgență, lansată luni – 18 ianuarie în dezbatere publică, prin care să asigure continuarea OUG nr.3/2015 care prevedere regulile și schemele directe sau din zootehnie pentru subvenții, și pentru perioada de tranziție 2021-2022.”Ținând cont de faptul că prezenta ordonanță de urgență creează cadrul juridic pentru alte acte normative subsecvente, care reglementează condițiile implementării schemelor de plăți, neadoptarea acesteia ar conduce la disfuncționalități în procesul de accesare a formelor de sprijin financiar, având în vedere faptul că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor de reglementare propuse prin prezenta ordonanță de urgență va avea ca efect imposibilitatea respectării calendarului stabilit prin legislația Uniunii Europene din domeniu, referitor la perioada de depunere a cererilor unice de plată, cu impact asupra a peste 800.000 de beneficiari ai schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin”, argumentează ministerul de resort.Potrivit articolului 1 din Ordonanța de Urgență propusă de MADR, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică și în anii 2021 și 2022, în baza Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 și (UE) nr. 229/2013, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.Referitor la schemele de sprijin cuplat, actul normativ pus în dezbatere prevede că ”decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului
cuplat poate fi revizuită până la data de 19 februarie 2021”.Proiectul de OUG poate fi consultat aici: Oug-tranzitie-2021-2022Citiți mai multe pe acest subiect pe FortaPAC.agrointel.ro

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.