Connect with us

Comert alimentar

Legea raselor românești – adoptată! Fermierii își vor eticheta produsele cu un logotip special!

Petroniu Gabriela

Published

on

Legea raselor românești – adoptată! Fermierii își vor eticheta produsele cu un logotip special!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Roxana Dobre – 29 iulie 2020 11:52

Distribuie pe Facebook

Lege pentru fermieri, aprobată de de Camera Deputaților, for decizional în Parlament! Deputatul Ioan Sorin Roman a anunțat în mediul online că, după un an de zile de dezbateri, proiectul de lege privind utilizarea voluntară a logotipului „rasă autohtonă 100%” a fost adoptat marți, 29 iulie, de Camera Deputaților cu 225 de voturi „pentru”, 41 „împotrivă” și 3 abțineri.Conform procedurii, proiectul de lege urmează să fie transmis președintelui României, Klaus Iohannis, pentru promulgare și ulterior publicat în Monitorul Oficial. ”Mulțumesc colegilor mei parlamentari care au votat acest proiect de lege ce are în vedere îmbunătățirea producției și comercializării produsele provenite de la animale care aparțin raselor autohtone. Din păcate, parlamentarii PNL au votat împotriva acestei inițiative legislative. Mulțumesc pe această cale și fostei conduceri a Agenției Naționale pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie pentru sprijinul acordat! Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, întreprinderi inviduale și întreprinderi familiale, precum și cooperative agricole recunoscute. Solicitanții logotipului sunt entitățile crescătorilor de animale care conduc registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, a anunțat parlamentarul.Ce prevede legeaDenumirea de rasă autohtonă este definită în proiect ca „acea populație de animale a cărei formare ca rasă a avut loc în condițiile geoclimatice specifice țării de origine și a cărei creștere a avut tradiție îndelungată în timp”.„Prezenta lege stabilește cadrul legal necesar aplicării logotipului «100% rasă autohtonă» pentru susținerea conservării fondului genetic al raselor și menținerea diversității genetice a populațiilor de animale și a altor specii de interes zootehnic care fac parte din Lista raselor autohtone din România, prevăzută în anexa nr.1„, arată textul Legii.Conform aceluiași text, se are în vedere „îmbunătățirea producției și a comercializării produselor provenite de la animale care aparțin raselor autohtone din speciile de interes zootehnic”. De asemenea, potrivit legii, „aprovizionarea durabilă cu alimente, în contextul unor condiții climatice și de mediu în continuă schimbare, precum și creșterea continuă a nevoilor consumatorilor, productivitatea, adaptabilitatea și capacitatea de rezistență a ecosistemelor agricole, depinde de existența unui patrimoniu zootehnic cu o zestre genetică consistentă”.Beneficiarii logotipului sunt producătorii agricoli, persoane fizice și juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale constituite potrivit OUG 44/2008 și, de asemenea, cooperativele agricole recunoscute.Solicitanții logotipului sunt asociațiile de crescători de animale, care vor deține registre genealogice sau evidențe zootehnice la rasele cuprinse în lista raselor autohtone din România. Potrivit proiectului legislativ, solicitanții trebuie să dețină un cod unic de identificare atribuit de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ), care va recunoaște asociațiile de crescători.Pentru rasele de animale care nu sunt în registrul genealogic, ANZ va întocmi o listă, după consultarea cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în care să fie incluse în baza dovezilor genetice de rasă pe două generații de ascendenți.Lista raselor de animale autohtone româneștiLegea cuprinde o listă a raselor autohtone românești din nouă specii de animale:
Rase de taurine: Bălțată Românească, Bălțată cu negru Românească, Brună, Sură de Stepă, Pinzgau de Transilvania;
Rasa Bivolului românesc;
Rase de ovine: Țurcană, Țigaie, Oaia Cap Negru de Teleorman, Rațca (Valahă cu coarne în tirbușon), Karakul de Botoșani, Merinos de Suseni, Merinos Transilvănean, Merinos de Cluj, Merinos de Palas, Țigaie-varietate ruginie, rasa de lapte Palas, rasa de carne Palas;
Rase de caprine: Carpatina, Albă de Banat;
Rase de cai: Huțul, Lipițan, Semigreul românesc, Gidran, Shagya Arabă, Nonius;
Rase de porcine: Bazna, Mangalița;
Rasa de găină Gât-Golaș de Transilvania;
Rasa de albină Apis mellifera carpatica;
Rasa viermelui de mătase Bombyx mori.

Asociațiile crescătorilor de animale de fermă din rasele autohtone ar urma să desfășoare activități de promovare a conservării raselor autohtone, respectiv a produselor de origine animală care provin de la acestea. Totodată, asociațiile vor trebui să se asigure că produsele provin de la animale din rasele autohtone prin monitorizarea sistemului de producție.Crescătorii animalelor vor fi obligați să mențină numărul de animale adulte de reproducție, precum și descendenții necesari pentru înlocuirea acestora până la ieșirea rasei din pericol de abandon. Asociațiile crescătorilor de animale ar trebuie să verifice îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de către fermele de animale.„Logotipul «100% rasă autohtonă» este compatibil cu alte sisteme de calitate/ etichetare dacă aceste produse sunt incluse într-o denumire de origine protejată, sisteme ecologice, indicații geografice protejate sau specificații integrate de creștere a animalelor, etichetarea voluntară a cărnii de vită, a cărnii de miel, pot utiliza logotipul menționat în prezentul standard, simultan cu cifrele de calitate menționate anterior, cu condiția că respectă reglementările din prezenta lege, în special cel de apartenență al produselor care provin de la animale cuprinse în Lista raselor autohtone din România”, arată textul legii aprobate de Camera Deputaților.În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ar trebui să aprobe normele metodologice de aplicare a actului normativ.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Comert alimentar

Cașul de oaie a atins prețul de 25 lei/kg. Oier: ”Ce vi se pare așa mult?”

Petroniu Gabriela

Published

on

Cașul de oaie a atins prețul de 25 lei/kg. Oier: ”Ce vi se pare așa mult?”
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Roxana Dobre – 11 august 2020 05:39

Distribuie pe Facebook

Un kilogram de caș de oaie a atins prețul de 25 lei în piețele dintr-un județ din România, iar acest nivel de preț a fost adus în discuție chiar cu autoritățile și fermierii! Comparativ cu cașul de 25 de lei semnalat de jurnaliști în piețele botoșănene, dacă ne referim la unele zone din Capitală suma achitată pentru un kilogram de brânză din lapte de oaie poate ajunge chiar și la 35-40 de lei dacă produsul este unul ”consacrat” cum ar fi brânza de Sibiu. Explicațiile autorităților și ale producătorilor pentru prețul final al produsului provenit de la stână arată că acestea sunt mai calitative și mai sigure, folosindu-se doar ingrediente naturale și rețete sigure pe care ciobanii nu le-au schimbat în timp.Un kilogram de caș de oaie a ajuns să coste în piețele din Botoșani 25 de lei. Deși suma este mare comparativ cu nivelul de trai, oierii nu au crescut prețul cu mult în ultimii ani, în prezent vorbim de o variație de doi-trei lei. La polul opus se află cașcavalul din lapte de oaie care apare mai rar pe rafturi comparativ cu cel de vacă iar în marile magazine se vinde cu 47,50 lei/kilogram. Mihai Țurcanu, DSVSA Botoșani: Produsele cu folosesc înlocuitori de lapte sunt mai ieftineCalitatea și ingredientele naturale fac prețul produsului final pe care oierii îl vând în piață. Directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Botoșani a declarat în cadrul unei conferințe de presă că fiecare producător își evaluează munca și știe ce ingrediente folosește pentru a obține un kilogram de brânză. ”Trebuie să le spunem consumatorilor că mai sunt produse care sunt sigure din punct de vedere al consumului uman, dar se folosesc înlocuitori de lapte, spre exemplu, și atunci acel produs este mai ieftin. Nu am vrut să scoatem în evidență că hrana din supermarketuri nu este o hrană bună, dar făceam un apel pentru că fermierii au probleme în a-și valorifica produsele. Îi invităm pe consumatori să facă o plimbare în mediul rural”, a declarat Mihai Țurcanu, citat de Monitorul de Botoșani.Ionică Nechifor: „De ce vi se pare așa mult 25 de lei?”Ionică Nechifor, președintele Asociației Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis Botoșani și șeful Stațiunii de cercetare Popăuți a arătat că prețul cerut de ciobani este cu mult sub cel practicat de supermarketuri iar dacă se face un calcul cu cheltuielile de la o stână suma nu mai pare așa de mare. „De ce vi se pare așa mult 25 de lei (n.r. – pe un kilogram de brânză), pentru că noi suntem sub prețul unui kilogram de brânză din supermarket. 20-25 de lei pe kilogramul de brânză, la ora actuală, este sub prețul unui kilogram aflat în supermarket”, a afirmat crescătorul de animale.Acesta susține că sectorul creșterii oilor merge în pierdere cu aproximativ 500 de lei pe cap de animal. „Am făcut aceste cheltuieli ale unui fermier pe cap de animal – ovine, caprine – pe care le-am înaintat și Ministerului Agriculturii. Știți care este cheltuiala unui fermier? Este de 1.129 de lei pe cap de oaie, cheltuiala! Veniturile pe care le obțin de la oi, sunt statistici făcute de Stațiunea de Cercetare Popăuți, sunt de 629 de lei. Diferența este pierdere în sector. Cum spuneți că un kilogram de brânză este mai scump?”, a reacționat Nechifor.În județul Botoșani, la data de 5 august, în evidențele DSVSA figurează 261.094 de oi și 36.719 capre.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Comert alimentar

CIFRELE RUȘINII: Într-un an, ”România agricolă” a exportat 10 kg de roșii în Suedia, 30 kg castraveți în Cipru și 30 kg salată în Italia!

Petroniu Gabriela

Published

on

CIFRELE RUȘINII: Într-un an, ”România agricolă” a exportat 10 kg de roșii în Suedia, 30 kg castraveți în Cipru și 30 kg salată în Italia!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Daniel Befu – 7 iulie 2020 23:22

Distribuie pe Facebook

Din statisticile MADR pe anul 2019 privitoare la topul celor mai mari 20 de parteneri comerciali ai țării noastre pe diverse categorii de produse agricole, am extras și o serie de situații hilare în materie de exporturi și importuri. Am ales pentru analiza noastră doar primii 20 de parteneri ai României din anul 2019 pe partea de schimburi comerciale. Unele cifre ne-au făcut să zâmbim (amar), așa că am decis să le împărtășim cu cititorii Agrointeligența-AGROINTEL.RO.La clasa ”cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată”, România a importat de 37,26 ori mai mult decât a exportat. Cele mai mici cantități de cartofi au fost exportate de țara noastră în Irlanda 120 kg/an (12 săculeți de 10 kg), în Spania 500 kg/an (sau 1,36 kg/zi, adică fix cât încape într-o tigaie de prăjit) și în Belgia 980 kg/an. Pentru o mai bună înțelegere a cifrelor, exportul de cartofi pe anul trecut făcut de țara noastră în Belgia ar fi fost de ajuns exclusiv pentru cei 32 de europarlamentari români, dacă fiecare dintre aceștia și-ar fi drămuit pentru consumul zilnic câte 84 grame de cartof românesc, adică câte un cartofior pe zi.Țara noastră a importat de 49 de ori mai multe roșii decât a exportatDin categoria ”tomate, în stare proaspătă sau refrigerată”, țara noastră a importat de 49 de ori mai multe roșii decât a exportat, adică câte 11 tiruri în fiecare din zilele anului 2019. Am ajuns să importăm tomate inclusiv din Albania, în număr de 2 tiruri/3 zile. Din Ungaria am importat în 2019 circa 2 t/zi și am exportat către Ungaria câte 81 kg/zi. Către Germania am exportat 2 kg/zi. Roșiile românești au ajuns și în țările nordice, ceea ce e îmbucurător, chiar dacă în cantitate de 180 kg, în tot anul, în Danemarca și de 10 kg în Suedia. Dacă ar fi fost ca toate papilele suedezilor să deguste roșia românească, ar fi revenit o porție în doză homeopatică unică de 0,001 g/cap de suedez. Dacă vă este greu să vizualizați mental cantitatea, ea reprezintă a 500-a parte din conținutul în substanță activă al unei aspirine.Românul e un redutabil iubitor de ceapă, usturoi și praz, așa că am importat de 200 de ori mai mult decât am exportat produse agricole din categoria ”ceapă, ceapă eșalotă, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată”.  Doar din Olanda ne-au intrat zilnic în țară mai bine de 3 tiruri cu produse din familia cepei și usturoiului. Ca să fim drepți, trebuie să menționăm că Olanda a fost totodată și principala destinație de export a cepei și usturoiului românesc, către care am exportat zilnic câte 337 kg (aproximativ un portbagaj de Dacia Logan MCV). Înspre Polonia am livrat zilnic câte 230 kg de ceapă (un portbagaj de Dacia Logan berlină), iar spre Ungaria câte 67 kg/zi (cam cât intră într-un cărucior). Pe locul 11 în lista principalilor parteneri de comerț exterior ai țării noastre la acest capitol, se numără și Cehia, către care am livrat zilnic câte 13,5 kg de ceapă, adică conținutul a două pungi de unică folosință din plastic (am zis să fie două, ca să nu se rupă). E drept, exportul nostru zilnic către Cehia pe aceste produse, ar fi încăput lejer și într-o singură sacoșă de rafie, reutilizabilă și în alți ani. Cele mai mici exporturi le-am avut către vecinii bulgari. Dinspre Bulgaria am importat 4 tiruri lunar, iar înspre vecinul de la sud, țara noastră a exportat în 2019 doar 70 kg de ceapă și usturoi în tot anul 2019. Asta înseamnă doar 190 g/zi, adică cam o ceapă medie, sau două cepșoare (pot exista și variații de compoziție, gen: o cepșoară și un cățeluș de usturoi, sau un singur cățel de usturoi mai mare).La capitolul ”Varză, conopidă, varză creață, gulii și produse similare din genul Brassica, în stare proaspătă sau refrigerată…” am importat de 26 de ori mai mult decât am exportat. Cele mai mari exporturi le-am avut către Polonia, adică câte un tir la fiecare 14 zile, urmată de republica Moldova, către care am exportat 10 tiruri în tot anul 2019. Pe locurile 16 și 17 între partenerii de export ai României în materie de ”varză și rudele ei” se află Cehia, cu 110 kg în decursul întregului an, adică 300 g/zi și Suedia, către care România a exportat într-un an întreg 20 kg. Dacă considerăm ipotetic că greutatea unei verze medii e de 1,65 kg, înseamnă că, în medie, România a exportat în Suedia echivalentul unei verze în fiecare lună. Deși poate o fi fost conopidă.Salata românească este exportată doar în Republica Moldova și ItaliaLa categoria ”salată verde și cicoare în stare proaspătă și refrigerată” am importat de 311 ori mai mult decât am exportat. Singurii doi parteneri de export ai salatei românești, au fost Republica Moldova, către care am livrat 2 tiruri și jumătate în 2019 și Italia, către care am remis 30 de kg în tot anul trecut. Practic, salata românească ajunsă în Italia a totalizat 82 g/zi, echivalentul unei porțioare de salată pentru o singură persoană cu apetit redus.La categoria ”morcovi, napi, sfeclă roșie pentru salată, barba-caprei, țelină de rădăcină, ridichi și rădăcinoase comestibile similare, în stare proaspătă sau refrigerată”, am importat de 230 ori mai mult decât am exportat. Principalele destinații de export au fost Spania și Republica Moldova, fiecare cu câte 3 tiruri și jumătate în decursul întregului an și Bulgaria, cu 2 tiruri în tot anul. Pe locul 10 ca volum al exporturilor s-a aflat Ungaria, către care am livrat un total de 210 kg în 2019, adică cam jumătate dintr-o țelină pe zi.România a înregistrat un deficit și la categoria ”alte legume în stare proaspătă sau refrigerată”, importurile fiind de 8,3 ori mai mari decât exporturile. Printre destinațiile noastre de export se numără și statul cu cel mai ridicat nivel al GDP per capita la nivel mondial. În 2019 țara noastră a exportat spre Luxemburg 40 kg din ”alte legume”, în valoare de 8830 euro. Totodată România a exportat ”alte legume” și spre Japonia, cea de-a treia putere economică a Planetei, în cantitate de 20 kg, în valoare de 33.150 euro.Și la categoria ”legume, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate”, România a importat de 17 ori mai mult decât a exportat. Totuși, România a exportat la capătul Planetei, în Japonia, cantitatea de 20 kg de ”legume nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate”, în valoare de 9710 euro.”Murături” importate din România în valoare de 20 euroDin categoria ”legume conservate provizoriu (de exemplu cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluții care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare”, importurile au fost de 36 de ori mai mari decât exporturile. În 2019 Elveția a importat din România cantitatea de 10 kg, în valoare de 20 euro. Ca să nu fim cârcotași, trebuie să menționăm că Elveția a mai importat în 2019 și 1280 kg de produse românești din categoria ”legume uscate, chiar tăiate felii sau bucăți sau chiar sfărâmate sau pulverizate, dar nepreparate altfel”. La această categorie în 2019 volumele totale importate au fost de 12,79 ori mai mari decât exporturile.Unica categorie din care ne putem mândri că am exportat mai mult decât am importat e cea a ”legumelor păstăi uscate, curățate de păstăi, chiar decorticate sau sfărâmate”. Cantitativ am exportat dublu, însă valoarea importurilor a fost dublă față de cea a exporturilor. Și la categoria ”legume păstăi, curățate sau nu de păstăi, în stare proaspătă sau refrigerată” deficitul comercial e unul foarte mic, importurile reprezentând doar 109% din volumul exporturilor. Deficitul a fost mic și la categoria ”castraveți și cornișon, în stare proaspătă sau refrigerată”, volumele importate reprezentând doar 120% din volumele exportate. Chiar și Olanda, titan al exporturilor agricole (de cele mai multe ori intermediate), a importat 600 kg de castraveți românești în tot anul 2019, Danemarca 120 kg/an, iar Cipru a importat în 2019 suficienți castraveți cât să umple un butoi de murături: 30 kg.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Comert alimentar

Fermierii români pot accesa 10 milioane de euro pentru a-și vinde mai ușor produsele!

Petroniu Gabriela

Published

on

PLĂȚI APIA: 600 de euro pe hectar, SUBVENȚIE-BONUS pentru CULTURI AGRICOLE ÎN CÂMP!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro – 30 iunie 2020 18:55

Distribuie pe Facebook

Comisia Europeană a lansat astăzi, 30 iunie, cereri de propuneri suplimentare pentru a sprijini activitățile de promovare ale producătorilor agroalimentari cei mai afectați de criza actuală. Fondul suplimentar de 10 milioane de euro va fi disponibil pentru a stimula vânzările de fructe și legume, de vin, plante vii, produse lactate și cartofi, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Jumătate din această sumă va fi destinată activităților de promovare desfășurate în comun de către organizații de producători din mai multe țări ale UE, iar cealaltă jumătate, programelor naționale. În ambele cazuri, promovarea poate avea loc fie în interiorul, fie în afara UE, pentru o perioadă de un an. Propunerile pot fi înregistrate până la 27 august 2020.Criza de coronavirus a avut un impact semnificativ asupra multor sectoare agroalimentare din UE, în principal din cauza schimbărilor rapide în ceea ce privește cererea și a închiderii restaurantelor, barurilor și cafenelelor din întreaga UE. Cererile de propuneri lansate astăzi vin în completarea altor măsuri excepționale adoptate recent pentru a sprijini anumite tipuri de sectoare agroalimentare.Este pentru prima dată când Comisia utilizează promovarea ca instrument de reacție la un caz de perturbare gravă a pieței. Pentru mai multe informații privind promovarea produselor agricole din UE, accesați acest link.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.