Connect with us

Cresterea animalelor

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 07 – 13 Mai 2021!

Stefanescu Carmen

Published

on

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 01-07 IULIE 2020!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Temperatura maximă a aerului va oscila între 13…28°C, la scara întregii ţări. Temperatura minimă a aerului se va încadra între 0…15°C, în cea mai mare parte a zonelor de cultură, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 cm va înregistra valori cuprinse între 10…22°C, limite favorabile desfăşurării proceselor de germinare, răsărire și înfrunzire la culturile de primăvară semănate până în prezent.
Se prognozează ploi locale sub formă de aversă, însoţite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi căderi de grindină, iar izolat, cantităţile de apă pot fi semnificative din punct de vedere agricol, îndeosebi în primele zile ale perioadei.
Caracteristici agrometeorologice
În cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și local optime, în cea mai mare parte a zonelor de cultură. Seceta pedologică moderată și local puternică se va semnala pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Crișana, local în centrul, sudul și estul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, centrul Dobrogei, izolat nord-estul
Munteniei.
Aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, în majoritatea regiunilor agricole.
Local în vestul Crișanei, nord-estul și nordul Moldovei, precum și în nord-vestul Banatului, se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole
Condiţiile agrometeorologice menţionate vor fi în general optime desfăşurării proceselor de creştere şi dezvoltare la toate culturile în cea mai mare parte a regiunilor, exceptând zonele depresionare nordice şi centrale, unde izolat, ritmurile vegetative ale plantelor vor evolua uşor mai lent,îndeosebi în zilele cele mai reci. De asemenea, pe fondul unei aprovizionări satisfăcătoare cu apă a solului, se va menţine o stare de vegetaţie bună la speciile înfiinţate în epoca optimă şi medie spre slabă la cele semănate tardiv, precum şi pe arealele agricole cu deficite de apă în sol.
Sub aspect fenologic, la orzul şi grâul de toamnă înfiinţate până în prezent se vor semnala fazele de alungire a paiului (10-100%), „burduf” şi înspicare (10-40%), la nivelul întregii ţări.
Rapiţa va parcurge alungirea tulpinii (80-100%), apariţia inflorescenţelor (30-100%) şi  înflorirea (10-70%), local fiind posibil începutul formării silicvelor (10-15%), cu o stare de vegetaţie pe ansamblu bună şi medie.
Speciile de sâmburoase (cais, piersic, cireş, vişin şi prun) îşi vor continua legarea şi creşterea rodului, precum şi înfrunzirea, iar seminţoasele (măr, păr) fazele de înfrunzire,  înflorire şi începutul formării rodului, în majoritatea plantaţiilor. Viţa-de-vie se va afla predominant la dezmugurire şi înfrunzire, iar soiurile timpurii de masă la creşterea lăstarilor.
Din punct de vedere fenologic, floarea-soarelui va înregistra germinarea, răsărirea şi apariţia primei perechi de frunze (10-100%).
În toate regiunile agricole, porumbul va parcurge germinarea (40-100%), răsărirea (10-60%), precum şi izolat dezvoltarea primelor frunze (10-30%).
La sfecla de zahăr din principalele bazine specializate vor predomina germinarea şi răsărirea (10-80%).
Cartoful pentru consum se va afla la încolţire şi răsărire (10-70%), iar la soiurile  timpurii, se va semnala formarea lăstarilor.
În zilele fără precipitaţii, condiţiile agrometeorologice vor permite efectuarea lucrărilor agricole de sezon (semănat/plantat, fertilizări, erbicidări, tratamente fitosanitare, praşile mecanice-manuale, etc).
Recomandări de specialitate:
• Definitivarea lucrărilor de semănat/plantat la culturile de primăvară (floarea soarelui, porumb, cartof, sfeclă de zahăr);
• Verificarea şi controlul semănăturilor de primăvară în vederea determinării capacităţii germinative;
• Combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor în culturile de toamnă;
• Fertilizări faziale la cerealierele de toamnă cu îngrăşăminte foliare pe bază de microelemente;
• Aplicarea de tratamente fitosanitare în plantaţiile pomi-viticole.
*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.



Source link

Cresterea animalelor

Oier Daniel Pop: Subvenții APIA diferențiate pe ferma de elită ovine, ferma de reproducție și ferma de producție!

Stefanescu Carmen

Published

on

FRAUDELE DIN ZOOTEHNIE ȘI RĂZBOIUL PENTRU UN ORDIN AL MINISTRULUI AGRICULTURII!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

“Cuantumul subvențiilor astăzi e foarte scăzut. Dacă ne referim la subvenția mică, cum o știm noi, ANTZ-ul (ajutor național tranzitoriu n.r.) astăzi este la nivelul impozitului pe activitate de oierit. Deci, ne dă dintr-o parte și o dăm în alta. Ca și anul ăsta sau anul viitor, nu văd ce îmbunătățiri ar putea fi în subvenții pentru că sunt niște ani de tranziție. Mă gândesc că vor fi subvențiile ca până acum. M-aș mira să fim plăcut surprinși, să se schimbe cuantumuri și modul de subvenționare.
Pe viitor, avem speranțe, din 2023, că a înțeles și ministerul, o să înțeleagă și Uniunea Europeană că avem nevoie de subvenții diferențiate. Astăzi, întâlnim o situație ciudată, spun eu, același fermier dintr-o anumită localitate, cu cel din alta, pot lua subvenții la fel, doar că unul muncește, este înscris într-un program de ameliorare, într-o asociație, desfășoară un control și ia aceeași subvenție ca unul care, pur și simplu, și-a cumpărat niște berbeci și merge și ia o adeverință. Ăla nu e controlat, nu trebuie să plăteacă nicio cotizație, nu trebuie să facă nimic, pur și simplu să dețină niște animale ca să obțină aceeași subvenție ca noi care facem actvitatea de ameliorare.
Dacă din 2023, viziunea ministerului o să fie la fel ca a noastră, și sperăm treaba asta, noi am făcut cereri și la domnul ministru (al agriculturii n.r.) chiar s-a trimis de domnul director Neață (Asociația Crscătorilor de Ovine Dacia Hunedoara n.r.) cum vedem noi subvențiile și sperăm să fim înțeleși. Vrem o subvenție diferențiată pe ferme de elită, pe fermă de reproducție și pe fermă de producție. Adică, fiecare să primească bani după nivelul de implicare pe care-l va avea. Așa ar fi și normal”, a declarat crescătorul de ovine Daniel Pop, președinte Pro Ovis Maramureș, pentru Agro TV.

“Trebuie să ne axăm pe ferme de elită, să ridicăm potențialul la cel mai înalt. Adică, trebuie să înțeleagă toată lumea că animalul de valoare trebuie să fie pus în evidență. Că o să fie pe producție, că o să fie pe reproducție, că pe ferme de elită, nu mai are importanță. Să fie valorificat la maxim și valoarea lui să fie și plătită și răsplătită. Că atunci și fermierul nostru are curaj, prinde viață la mai multă muncă și spune, da, o să cresc un efectiv de 150 de Breze sau 100 de Băle, mai știu eu, 200 de Bucălăi, că mi-i recunoscută munca mai mult decât la celălalt.
În schimb, nu sunt de acord 100% cu colegii, cu fermierii care solicită SCZ (sprijin cuplat n.r.) pe baza adeverinței eliberată de oficiile județene de zootehnie, pe simplul considerent că și-o luat berbecii cu certificat de origine, s-o dus în fiecare an la OJZ, i s-a eliberat adeverință și-a luat SCZ-ul și i-a spus la vecinul, tu plătești degeaba, exemplu concret din teren, că eu iau aceeași treabă pe care o iei tu. Nu-i adevărat! Vecinul care a plătit cotizația la asociații, cooperative pentru ameliorare, o să aibă un plus. Că-l are în 2023, în 2024, rămâne de văzut”, a spus și Reka Kerekes, președinta Cooperativei Miorița Silvaniei.
Crescătorii de ovine beneficiază de ajutor național tranzitoriu și sprijin cuplat zootehnic. Diferența dintre cele două subvenții este uriașă. În timp ce ajutorul național tranzitoriu la ovine este de circa 10 lei pe ovină, la nivelul anului 2020, cuantumul sprijinului cuplat la ovine este de 17,90 de euro pe ovină, la nivelul aceluiași an.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

APIA – astăzi: Plăți pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor

Iures Stefan

Published

on

APIA – astăzi: Plăți pentru ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 22 iunie 2021 09:56

Plăţi anunţate de APIA începând de astăzi, marți – 22 iunie. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Banii vor ajunge la fermieri prin intermediul Centrelor Județene. Astfel, vor fi achitate:
diferențele aferente serviciilor prestate pentru lunile noiembrie și decembrie 2020, pentru specia taurine în sumă de 3.837.011,97 lei, pentru un număr de 63 solicitanți.
cererile de plată aferente serviciilor prestate pentru lunile ianuarie – martie și trimestrul I 2021, în sumă de 19.784.935,41 lei, pentru un număr de 143 solicitanți.

Conform informării APIA, suma totală autorizată la plată este de 23.621.947,38 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 206 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.Reamintim că Agrointeligența-AGROINTEL.RO a anunțat pe surse că banii nu acoperă cererile inițiale pentru anul 2021 astfel că va fi virată doar 41,20 la sută din suma cerută de fermieri. Societățile de ameliorare au de încasat sumele restante pentru semestrul IV din 2020, lunile octombrie-decembrie, și primul trimestru din 2021, lunile ianuarie-martie.Despre acest subiect citiți aici: Ajutorul de stat în sectorul de creștere a animalelor – tăiat cu 58%!



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

Raport Curtea de Conturi Europeană: Verificări la subvențiile fermierilor!

Stefanescu Carmen

Published

on

apia-raport-oficial_b
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Deși mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor agricole ale UE din perioada 2014‑2020 – peste 100 de miliarde de euro – au fost alocate pentru schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură nu au mai scăzut din 2010. Această situație se explică prin faptul că majoritatea măsurilor sprijinite de politica agricolă comună (PAC) au un potențial scăzut de atenuare a schimbărilor climatice, iar PAC nu stimulează utilizarea unor practici eficace benefice pentru climă.
„UE joacă un rol esențial în atenuarea schimbărilor climatice în sectorul agriculturii, întrucât stabilește standarde de mediu și cofinanțează majoritatea cheltuielilor legate de agricultură ale statelor membre”, a declarat domnul Viorel Ștefan, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport, citat de curentul.info. „Constatările noastre se vor dovedi utile în contextul obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Noua politică agricolă comună ar trebui să pună un accent mai puternic pe reducerea emisiilor generate de agricultură și să fie mai responsabilizată și mai transparentă în ceea ce privește contribuția sa la atenuarea schimbărilor climatice”.
Auditorii au examinat dacă PAC din perioada 2014‑2020 a sprijinit acele practici de atenuare a schimbărilor climatice care aveau potențialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de trei surse principale: creșterea animalelor, îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd și exploatarea terenurilor (terenuri cultivate și pajiști). Ei au analizat, de asemenea, dacă în perioada 2014‑2020 PAC a stimulat într-o mai mare măsură decât în perioada 2007‑2013 adoptarea unor practici eficace de atenuare.

Emisiile generate de creșterea animalelor reprezintă aproximativ jumătate din emisiile provenite din agricultură și nu au mai scăzut din 2010. Aceste emisii sunt corelate în mod direct cu mărimea efectivului de animale și sunt cauzate în proporție de două treimi de bovine. Proporția emisiilor care pot fi imputate creșterii animalelor este și mai mare dacă se iau în considerare și emisiile provenite din producția furajelor (inclusiv importurile). PAC nu încearcă însă să limiteze efectivele de animale și nici nu oferă stimulente pentru reducerea acestora. Măsurile de piață din cadrul PAC includ promovarea produselor de origine animală, al căror consum nu a mai înregistrat nicio scădere din 2014; acest lucru favorizează mai degrabă menținerea emisiilor de gaze cu efect de seră decât reducerea lor.
Emisiile generate de îngrășămintele chimice și de gunoiul de grajd, care reprezintă aproape o treime din emisiile provenite din agricultură, au înregistrat o creștere între 2010 și 2018. PAC a oferit sprijin pentru practici care pot reduce utilizarea îngrășămintelor, cum ar fi agricultura ecologică și cultivarea de leguminoase pentru boabe. Impactul acestor practici asupra emisiilor de gaze cu efect de seră este însă neclar, în opinia auditorilor. În schimb, alte practici care sunt în mod evident mai eficace, cum ar fi agricultura de precizie care ghidează aplicarea îngrășămintelor în funcție de nevoile culturilor, au primit o finanțare limitată.
PAC sprijină unele practici care nu sunt benefice pentru climă de exemplu prin plăți către fermieri ce cultivă pe turbării drenate, care reprezintă mai puțin de 2 % din suprafața agricolă a UE, dar emit 20 % din gazele cu efect de seră generate de sectorul agricol din UE. Exista posibilitatea să se utilizeze fonduri din domeniul dezvoltării rurale pentru regenerarea acestor turbării, dar rareori s-a recurs la această opțiune. Sprijinul acordat prin PAC pentru măsurile care favorizează sechestrarea carbonului, cum ar fi împădurirea, agrosilvicultura și conversia terenurilor arabile în pajiști, nu a înregistrat o creștere în comparație cu perioada 2007‑2013. Legislația UE nu aplică deocamdată principiul „poluatorul plătește” în cazul emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură.
În fine, auditorii observă că normele privind ecocondiționalitatea și măsurile de dezvoltare rurală s-au schimbat foarte puțin în comparație cu perioada precedentă, în pofida nivelului sporit de ambiție al UE în materie de climă. Schema de înverzire era preconizată să îmbunătățească performanța de mediu a PAC, dar nu a oferit fermierilor stimulente pentru a adopta măsuri eficace benefice pentru climă și impactul ei asupra climei a fost unul neglijabil.
Producția de alimente este responsabilă de emiterea unei proporții de 26 % din emisiile de gaze cu efect de seră generate la nivel mondial și agriculturii îi corespunde cea mai mare parte din aceste emisii.
Politica agricolă comună a UE pentru perioada 2021‑2027, care va implica o finanțare de aproximativ 387 de miliarde de euro, este în curs de a fi negociată la nivelul UE. Odată ce vor fi convenite noile norme, statele membre le vor pune în aplicare prin intermediul „planurilor strategice PAC”, care sunt concepute la nivel național și sunt monitorizate de Comisia Europeană. În conformitate cu actualele norme, fiecare stat membru decide dacă sectorul său agricol va contribui sau nu la reducerea emisiilor agricole.
Raportul special nr. 16/2021, intitulat „Politica agricolă comună și clima – Jumătate din cheltuielile UE consacrate acțiunilor climatice sunt legate de agricultură, dar emisiile generate de acest sector nu sunt în scădere”, este disponibil pe site-ul Curții.
sursa aici



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.