Connect with us

Subventii APIA

PROGRAMUL TOMATA 2020: TERMENE CERERE, ACTE NECESARE, CONDIȚII ȘI PLĂȚI

Petroniu Gabriela

Published

on

PROGRAMUL TOMATA 2020: TERMENE CERERE, ACTE NECESARE, CONDIȚII ȘI PLĂȚI
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

agrointeligenta.ro – 31 ianuarie 2020 15:38

Distribuie pe Facebook

Programul Tomata continuă și în 2020. Este promisiunea actualului Executiv care vineri, pe 31 ianuarie, a publicat proiectul de Hotărâre de Guvern cu toate reglementările și condițiile în care fermierii vor putea accesa ajutorul de minimis pentru cultura de tomate în spații protejate – solar și seră.
Direcțiile Agricole nu au început încă să primească cererile fermierilor
Programul Tomata 2020. Cererile se depun până pe 20 martie
Programul Tomata 2020. Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii
Programul Tomata 2020. Documente necesare
Programul Tomata 2020. Cât se plătește pentru un hectar cu roșii
Programul Tomata 2020. Cum se ia ajutorul de minimis pentru roșii

Imediat după intrarea în noul an, legumicultorii pregătesc planul de culturi în solar și încep producerea de răsaduri pentru roșiile timpurii. Fermierii se întreabă deja când vor putea să depună cererile pentru ajutorul de minimis din Programul Tomata, sprijin care anul trecut a fost de 3.000 de euro pe 1.000 mp (vechiul Guvern anunțase că sprijinul va fi majorat la 6.000 de euro pentru aceeași suprafață). Banii sunt plătiți anuală, într-o singură tranșă, iar producătorii pot alege dacă solicită ajutorul de minimis pentru roșiile ciclul I și/sau pentru cele din ciclul al II-lea.Direcțiile Agricole nu au început încă să primească cererile fermierilor
Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu mai multe direcții agricole din țară și la acest moment funcționarii nu primesc cereri pentru Programul Tomata 2020. Este nevoie ca proiectul de Hotărâre de Guvern să fie aprobat și să intre în vigoare pentru ca solicitările din partea fermierilor să poată fi înregistrate în baza noului act normativ pentru ajutorul de minimis la tomate pe 2020.Programul Tomata 2020. Cererile se depun până pe 20 martie
De la intrarea în vigoare a hotărârii de guvern cu condițiile programului Tomata 2020, fermierii vor avea la dispoziție o perioadă suficientă pentru a depune cererile la Direcțiile Agricole. Anul trecut, termenul-limită pentru depunerea cererilor a fost 20 martie. Același termen este stipulat și în proiectul de HG publicat de Ministerul Agriculturii pentru subvenția pe acest an.Atenție! Din actualul proiect de HG au dispărut prevederile legate de cererile pentru culturile din ciclul II, deci termenul-limită pentru depunerea cererilor este unic.De precizat că ajutorul de minimis se plătește pentru o suprafață cultivată cu roșii numai o singură dată pe an.Programul Tomata 2020. Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fermierii care accesează Programul Tomata presupun existența unui spațiu protejat pentru cultura legumelor – solar sau seră. Fermierul trebuie să aibă o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minim 1.000 mp, marcată la loc vizibil, cu o placă prin care să fie specificat că solarul sau sera respectivă face parte din Programul Tomata.Producția minimă pe care trebuie să o obțină fermierul este de 2 kg de tomate pe metru pătrat, adică 2.000 de kilograme pentru cele 1.000 mp.Foarte important, fermierul trebuie să fie înregistrat în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere.Pentru a încasa banii, producătorul de legume trebuie să depună o cerere la direcția agricolă județeană unde este înregistrat și unde are suprafața agricolă. În situația în care solicitantul deține în exploatație suprafețe de teren care sunt situate în județe diferite, acesta poate formula cereri de înscriere în program, care se depun la fiecare dintre direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, unde se găsește suprafața deținută.Pentru a fi eligibil la plată, legumicultorul facă dovada că a valorifica cantitatea minimă de tomate – minim cele 2 tone, iar vânzarea roșiilor trebuie făcută în perioada ianuarie-mai pentru roșiile din ciclul I. Dacă vor exista condiții deosebite, Guvernul poate schimba aceste perioade de valorificare.Pentru a deveni eligibili, fermierii trebuie să aibă grijă ca vânzarea producției de roșii să fie făcută pentru cele 2.000 de kilograme de tomate în baza unor documente justificative. Se iau în considerare următoarele: bon fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare.Programul Tomata 2020. Documente necesare
Fermierii care intră în Programul Tomata trebuie să știe că ajutorul de minimis este gestionat prin direcțiile agricole județene. Aici se vor depune cererile, documentele cerute la înscrierea în program, dar și documentele care dovedesc valorificarea roșiilor.Lista documentelor ce se depun împreună cu cererea de înscriere la direcțiile agricole pentru Programul Tomata:
a) copie a B.I./C.I. al/a solicitantului persoană fizică sau, după caz, împuternicire/procură notarială și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;
b) copie a atestatului de producător;
c) copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului/Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz, în cazul persoanelor juridice, precum și copie a B.I./C.I. al/a împuternicitului persoană fizică, după caz;
d) dovadă cont activ bancă/trezorerie;
e) adeverința în original, care să ateste, conform înscrisurilor din Registrul agricol, suprafața de teren cu spații protejate utilizată de solicitant, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în baza oricărui act juridic care conferă dreptul de folosință asupra terenului în cauză;
f) o declarație pe propria răspundere conform unui model prevăzut în legislație.Programul Tomata 2020. Cât se plătește pentru un hectar cu roșii
Ajutorul de minimis pentru tomate s-a plătit până acum în lei în echivalentul a 3.000 de euro pentru cei minim 1.000 mp pătrați cultivați cu roșii. Suma este fixă și chiar dacă fermierul cultivă o suprafață mai mare și/sau vinde o cantitate mai mare, subvenția va fi aceeași.Banii se plătesc într-o singură tranșă, din bugetul alocat de Guvern prin Ministerul Agriculturii. Subvenția se virează în conturi de către Direcțiile Agricole numai după ce s-a finalizat campania de depunere a cererilor și a documentelor care dovedesc valorificarea recoltei.Programul Tomata 2020. Cum se ia ajutorul de minimis pentru roșii
Fermierii care vor să acceseze ajutorul de minimis pentru tomate trebuie să depună cererile în termen, însoțite de documentele prevăzute în legislația în vigoare. Atât cererile de înscriere cât și actele ce le însoțesc se depun la direcțiile agricole județene.Odată intrați în program, legumicultorii trebuie să obțină producția minimă de 2 tone/ 1.000 mp pe care să o valorifice, iar documentele privind vânzarea recoltei se depun tot la direcțiile agricole. Pentru anul 2020, actele doveditoare trebuie depuse la direcțiile agricole până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, precum și copia Registrului de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, completat la zi şi avizat de Oficiul Fitosanitar Județean.Reprezentanții direcțiilor pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, verifică dacă legumicultorii care au cerut ajutorul de minimis au încasat și în alți ani acest tip de sprijin. Sumele primite în ultimii trei ani din ajutoare de minimis nu trebuie să depășească 20.000 de euro. Până acum acesta, limita era de 15.000 de euro.Având în vedere cererea de înscriere în program și declarația pe propria răspundere pe care o depun fermierii și în baza comunicării solicitanților, funcționarii direcțiilor agricole verifică înființarea culturii și începutul rodirii, și sunt direct răspunzători de veridicitatea verificărilor.Dacă în urma verificărilor, fermierul este declarat eligibil pentru a încasa ajutorul de minimis la cultura de tomate în spații protejate, direcția agricolă va dispune plata sprijinului în contul bancar declarat la înscrierea în program.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Subventii APIA

Banii din rezerva de criză pentru subvenții, achitați și micilor fermieri! Anunțul ministrului Oros!

Petroniu Gabriela

Published

on

Banii din rezerva de criză pentru subvenții, achitați și micilor fermieri! Anunțul ministrului Oros!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Agrointeligența – 20 octombrie 2020

Distribuie pe Facebook

Ministrul Adrian Oros a anunțat luni, 19 octombrie,  la Consiliul AGRIFISH că România ar putea fi de acord cu o aplicare facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc plăți directe sub 2.000 euro și o aplicare obligatorie pentru fermele cu plăți directe peste 2.000 de euro.
”România salută sugestiile președinției germane în vederea obținerii unei abordări generale pentru regulamentul orizontal. Considerăm că pentru a reduce povara administrativă și a nu avea consecințe financiare negative pentru fermieri, ar trebui menținut plafonul de 2.000 de euro pentru aplicarea disciplinei financiare. În spiritul compromisului am putea fi de acord cu o aplicare facultativă a disciplinei financiare pentru fermele care primesc plăți directe sub 2.000 euro și o aplicare obligatorie pentru fermele cu plăți directe peste 2.000 de euro”, a arătat Oros la Luxemburg.
Fermierii au primit deja sumele pentru aceste discipline financiare săptămâna trecută în conturi. APIA a informat că au fost identificate 94.515 dosare eligibile pentru rambursarea creditelor reportate din exercițiul financiar 2019. În urma aplicării coeficientul ratei de rambursare aplicat în mod proporțional tuturor dosarelor eligibile, au fost stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiar contabil APIA, în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de 18.270.128 euro.
De acești bani beneficiază doar fermierii care au avut plăți peste 2.000 euro în anul precedent aplicării corecției financiare. Foarte mulți fermieri au trimis mesaje către Agrointeligența-AGROINTEL.RO că au primit de la sume infime în conturile, 50-70 de lei până la sume mari, 1.400-1.500 de lei. Agriculturii au confundat aceste plăți cu avansul din subvenții care a demarat la 16 octombrie.
Cine primește în prezent sumele în plus
Agrointeligența-AGROINTEL.RO vă spune ce presupun aceste sume și cine le primește. Potrivit APIA, prin derogare de la articolul 169 alin.(3), al patrulea paragraf din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, statele membre rambursează creditele raportate în conformitate cu articolul 169 alin.(3) din Regulamentul (EU, Euratom) nr. 966/2012 beneficiarilor finali care, în cursul exercițiului financiar pentru care sunt reportate creditele, fac obiectul ratei de ajustare.
Rambursarea menționată în primul paragraf se aplică numai beneficiarilor finali care au făcut obiectul disciplinei financiare în cursul exercițiului financiar precedent.
În conformitate cu prevederile articolului 26(1) din Regulamentul (UE) 1306/2013, în contextul procedurii bugetare anuale, mecanismul de disciplină financiară se va aplica atunci când previziunile bugetare pentru cheltuielile privind măsurile de piață și plățile directe finanțate în cadrul subplafonului Capitolului 2 stabilit în Regulamentul MFF (UE, Euratom) nr. 1311/2013 indică faptul că plafonul anual aplicabil va fi depășit.
În plus, conform articolului 25 din Regulamentul (UE) 1306/2013 pentru perioada 2014-2020, rezerva pentru crize în sectorul agricol va fi stabilită anual prin aplicarea, la începutul fiecărui an, a unei reduceri a plăților directe cu mecanismul de disciplină financiară.
Pentru România, a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1928 al comisiei din 19 noiembrie 2019 de adaptare a ratei de ajustare a plăților directe în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului pentru anul calendaristic 2019, conform căruia cuantumurile plăților directe care urmează să fie acordate fermierilor în cadrul schemelor de sprijin menționate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și care depășesc 2 000 euro pentru o cerere de ajutor depusă pentru anul calendaristic 2019 se reduc cu o rată de ajustare de 1,432635 %.
În cazul în care, rezerva pentru criză nu necesită activare în anul financiar, sau nu este utilizată în întregime, sau în orice altă situație când la finalul anului financiar există credite neangajate în bugetul FEGA, cuantumul disciplinei financiare aplicate va fi rambursat până la limita creditelor disponibile rămase.
Având în vedere delegarea de competențe prevăzută la articolul 26(6) din Regulamentul (UE) 1306/2013 referitoare la preluarea creditelor în ceea ce privește disciplina financiară, Comisia adoptă un Regulament de punere în aplicare stabilind:
• Cuantumurile disponibile pentru fiecare stat membru pentru plăți către beneficiari privind rambursarea disciplinei financiare în conformitate cu prevederile articolului 26(5)din Regulamentul (UE) 1306/2013.
• Data finală de eligibilitate pentru acest tip de cheltuieli.
Pentru România a fost aprobat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, prin care s-au stabilit sumele corespunzătoare creditelor care vor fi reportate din exercițiul financiar 2019, de 18.270.128 euro. Această plafon generează o plată suplimentară numai către beneficiarii finali care au făcut obiectul, în cursul exercițiului financiar anterior, al unei ajustări a plăților directe.
În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 1306/2013 și Regulamentului (UE) 966/2012, gestiunea și execuția rambursării disciplinei financiare către beneficiarii finali trebuie să respecte criteriul egalității de tratament și trebuie să rămână proporțională cu cuantumul ajustării disciplinei financiare.
Conform articolului 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1953 al Comisiei din 25 noiembrie 2019 privind rambursarea, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a creditelor reportate din exercițiul financiar 2019, cheltuielile efectuate de statele membre în legătură cu rambursarea creditelor reportate sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii doar dacă sumele în cauză au fost plătite beneficiarilor înainte de 16 octombrie 2020.
A fost calculat coeficientul ratei de rambursare aplicat proporțional tuturor dosarelor eligibile pentru rambursare de 1,42886%, prin raportarea plafonului de 18.270.128 euro la valoarea totală a plăților directe cu disciplină financiară.
În urma aplicării acestui coeficient în mod proportional tuturor dosarelor eligibile, sunt stabilite sumele cuvenite și transferate în modulul financiar-contabil în vederea efectuării plăților către beneficiari, în limita plafonului stabilit de de 18.270.128 euro.
Plăţile se fac în lei, utilizând cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, valoare stabilită de Banca Centrală Europeană la data de 30.09.2019, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Seria C nr. 329/03 din 01.10.2019.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Subventii APIA

Mesaj urgent de la APIA pentru fermierii care vor ajutorul de 7.000 euro!

Petroniu Gabriela

Published

on

APIA: PRIMII BENEFICIARI DE SUBVENȚII AGRICOLE AFECTAȚI DE NOUL CORONAVIRUS!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro – 20 octombrie 2020 12:35

Distribuie pe Facebook

Mesaj urgent pentru fermierii care vor să acceseze sprijinul acordat din fonduri europene pentru compensarea pierderilor cauzate de pandemie! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) le reamintește fermierilor că termenul limită de depunere a cererilor de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi, este 23 octombrie 2020, inclusiv.Conform unui comunicat al APIA remis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO, în perioada 25 septembrie 2020 și până în prezent au fost depuse cereri de sprijin, după cum urmează:– în sectorul zootehnic – bovine – 43.532 cereri pentru un număr de 578.281 capete;
– în sectorul zootehnic – ovine și/sau caprine – 38.597 cereri pentru un număr de 8.456.811 capete;
– în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi – 44.428 cereri pentru o suprafață de 68.674 ha.Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.Potrivit APIA, potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.Fermierii activi sunt:
– beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;
– beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.”Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis”, se arată în comunicat.Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a Sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza covid-19 (articolul 39b) accesând linkul http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Subventii APIA

Cum s-a fript cu APIA fermierul Paul Diaconu, un profesor universitar care lucrează 2.200 ha!

Petroniu Gabriela

Published

on

Cum s-a fript cu APIA fermierul Paul Diaconu, un profesor universitar care lucrează 2.200 ha!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Daniel Befu – 19 octombrie 2020 20:54

Distribuie pe Facebook

Paul Diaconu e născut și crescut în București și cu carieră universitară în Capitală, la Academia de Studii Economice (ASE), în cadrul catedrei de contabilitate. În paralel este și fermier, la jumătate de țară distanță, având o exploatație împărțită pe mai multe societăți, care lucrează 2.200 ha de teren răsfirate în județele Alba, Cluj, Sibiu și Olt. Dintre acestea, în jur de 1.200 ha sunt de pășuni, pe care le exploatează cu zootehnia, deoarece deține și un efectiv de 2.000 de oi. Totodată are și un siloz de 1.000 tone.A fi fermier îi părea semi-idilic și cu greutăți, dar și cu bucurii. Până în clipa în care a intrat în colimatorul Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură (APIA).”Undeva în luna octombrie 2019, m-a chemat APIA București, că acolo depuneam eu cererile de plată și un responsabil m-a anunțat: «Ai o problemă, că ai fi dat foc la o parcelă de pământ». Zic: «Du-te domne d-aici, ești nebun?» și mi-a arătat o adresă de la APIA Alba. Mi-au cerut mai multe detalii, cei de la APIA București și figura că în luna martie, pe una din parcelele pe care le exploatam noi, pe un colț de câmp practic, cineva ar fi dat foc. Au venit pompierii, au venit de la APIA au constatat și procesul verbal depus la dosar s-au trezit să-l scoată din acte tocmai în octombrie. Acel teren nici n-am știut că a luat foc! Era un colț de câmp pe care îl coseam undeva în iulie și nu aveam drum pe acolo ca să văd care este situația lui în primăvară, pentru că în primul rând vara te gândești la arat, să fixezi repede culturile, nu stau să mă uit acum pe câmpurile unde am iarbă ca să văd ce se întâmplă acolo. N-am avut timp de ele. Eu n-am observat că ar fi fost ars, pentru că ulterior a crescut iarba acolo. M-am dus doar în octombrie, după ce APIA mi-a zis de incendiu, dar nu se mai vedea nimic. Însă bănuiesc că APIA nu făcea procese verbale neexistând terenul ars. Însă noi avem 2200 ha în exploatare. Vă dați seama, eu ar trebui să trec să verific fiecare colț al terenurilor, în contextul în care avem terenuri în Cluj, Alba, Sibiu. Păi dădeam eu foc la 60 de ari? Păi dacă dădeam foc, dădeam la un deal întreg, ca să-l curăț. Dar eu știu că nu se dă voie să ardă și nu-mi riscam în nici un fel subvenția, pentru așa ceva. Miza pentru mine nu exista, pentru că eu n-aveam nici un interes să-mi dau foc pe acel câmp, pentru că acolo era un colț de câmp cu o iarbă foarte bogată, pe care o coseam”, a povestit fermierul.Acesta a completat că unul dintre posibilii incendiatori ar fi putut fi  chiar muncitorii care au lucrat la un drum care traversează munții Apuseni. ”Îi bănuiesc pe cei care fac acum Transalpina de Apuseni (drumul construit cu bani europeni care va lega Munții Apuseni de autostradă, la Aiud n.r), fiindcă fix acolo, lângă, și-au făcut o organizare de șantier. O altă posibilă explicație e că parcela incendiată se află vizavi de un loc în care cei de la Aiud campează și e posibil ca cineva să fi aprins focul. Și mai era și un gard unde se aruncau gunoaie și e posibil ca cineva să fi aprins gunoaiele și așa să se fi răspândit pe suprafața mea de iarbă”, rememorează Paul Diaconu.Incendiul a avut urmări dramatice pentru producătorFermierul Paul Diaconu a mai declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a trecut printr-un moment de presiune extremă de ordin financiar din cauza incidentului cu incendiul fără autori. ”Consecințele pentru nebunia asta mai întâi au fost: «Stai liniștit că o să-ți taie subvenția pe terenul ăla pentru treaba asta!» și zic: «Domne, sigur asta se va întâmpla?»: Răspunsul a fost «da!». Și când colo, m-am trezit cu o penalizare de 15% pe toată cererea unică de plată. Nu știu câte hectare aveam pe acea cerere de plată, pentru că le aveam împărțite pe mai multe ferme, tocmai că există riscul ăsta, că pentru orice tâmpenie poate să-ți dea statul în cap. Mi-au tăiat din subvenție undeva în jur de 193.000 lei pentru 60 ari cărora cineva le-a dat foc, dar nu eu. Nu mă jucam cu așa ceva. Să-mi fi zis mai din timp: «Măi fermierule, de ce ți-ai dat foc la teren?» și atunci avem posibilitatea să reacționez. Ca și cum îți dă foc la casă și în loc să te cheme să zică «Vezi că ți-a luat foc casa!», îți dă în cap că de ce ți-a luat foc casa”, a mai spus fermierul.A contestat decizia de la APIAAcesta mai povestește că după ce APIA i-a oprit 15% din subvenția pentru anul 2019, a depus o contestație. ”Au zis că nu îi interesează, ci conform regulamentului, trebuia să nu dau foc la suprafață. Le-am zis că n-am dat foc și mă rog, aici s-a încheiat. Însă problema este că acum orice prostie care se întâmplă în fermă în anul 2020 și pentru orice încălcare de condiționalitate, deja trec la penalizarea de 40% din subvenții. Practic, dacă mă mai trezesc cu vreo nebunie d-asta, de mi-o face vreun bețiv care îmi arde un colț de pășune, mă trezesc cu penalitate de 40%. Sunt un prezumat infractor, dar și în regulament acolo din ce am înțeles eu, se vorbește despre intenție ori aici nu a fost niciodată vorba de intenție. Statul ăsta ne vânează gratuit. Cei aproape 193.000 lei sunt profitul fermei într-un an bun. S-a dus, s-a terminat. Am vrut să mă sinucid pentru că n-am mai fost bun de nimic. Vă dați seama, inputuri, băncile care nu te iartă, leasingurile. Pentru mine erau vitali banii aceia. Efectiv am fost zdruncinat. Subvențiile cel puțin în Transilvania, de regulă nu reprezintă profit pentru fermier, ci reprezintă o acoperire a pierderii pe care o are din cauza prețului produselor agricole în general. În Transilvania, lucrăm terenuri amplasate în deal de regulă și faptul că sunt numai ploi, că e teren lutos, mult mai greu de lucrat, face ca pentru noi cheltuielile să fie mult mai mari ca în sud. Acolo, deal înseamnă o diferență de 3 metri între vale și deal. La noi deal înseamnă pantă de 45-50 metri, unde ari foarte greu. Deci costurile sunt mult mai mari. Terenul este mult mai fărâmițat ca în Sud”, ne-a mai relatat fermierul.Acesta a mai spus că în momentul în care a aflat că va fi penalizat cu 193.000 lei din subvenție, a trăit un sentiment de groază. ”Eu am rate la bănci de 250.000-300.000 euro/an. Mă întrebam ce fac, de unde-mi plătesc datoriile, cum voi rezista la presiunile pe care le fac băncile și la presiunile pe care le fac furnizorii de input-uri. Nu te iartă niciunul. Nu-i interesează. Au fost luni grele, în care am încercat să-i conving să mă mai amâne și nimeni nu m-a înțeles. Toată lumea își vrea banii, își vrea penalitățile. Nimeni nu te iartă, nu-i interesează, ci bagă biletul la ordin. Pe unele am reușit să le plătesc din alte surse și cât de cât să mai amân din ele o parte, să mai amân până în toamnă, însă a fost foarte dificil. Am găsit cât de cât înțelegere la câțiva furnizori de inputuri, cărora le-am acceptat în final penalitățile de întârziere, că n-am avut ce să facem,” explică cum a ieșit din impas.Din cauza ”pățaniei” cu APIA și a riscului crescut de penalizare pe viitor, Paul Diaconu a început să acționeze preventiv, exasperând autoritățile locale cu zelul lui. ”În legislația noastră, în aplicarea regulamentului european s-a luat varianta simplă: «te-am găsit cu parcela arsă, ești vinovat». Însă eu vă spun că incendierile astea se întâmplă în fiecare an, că sunt tot felul de oameni care își rezolvă problemele de curățare a terenurilor prin incendiere și te trezești fără să vrei cu terenul ars. Eu anul ăsta, am făcut un teanc de plângeri penale privitor la focuri în câmp, unde am putut să văd, desigur. Și m-am trezit cu poliția pe cap care mi-au spus: «Oprește-te din făcut plângeri penale, că ne-ai umplut de cazuri de cercetări penale in rem». N-am avut în viața noastră până atunci atâtea fapte penale cu autori necunoscuți». Le-am răspuns: «Păi fac, că uitați ce am pățit anul trecut»”, declară Diaconu.Cum ajunge un profesor universitar să fie în paralel și fermierPaul Diaconu e îndrăgostit la propriu, de agricultură. Norocul lui e că soția îi îngăduie această aventură pătimașă. ”Agricultura până acum nu a fost neapărat un business. Cred că a fost amanta mea. Am soție dar am avut și amantă și ea a fost amanta mea. Agricultura este o amantă foarte prețioasă. Dacă ar fi să-i dau un nume aș boteza-o Sissy, ca pe prințesa austriacă, fiindcă e și un pic de nebunie și un pic de Sissy… Un microb semănat încă de copil, care s-a dezvoltat acolo. E un virus care mi-a transformat viața într-o «boală bună», ca să zic așa. Eu, fiind copil crescut în București, vara, ca să scape de noi, părinții ne trimiteau la țară în județul Alba, aici unde am făcut ferma, în zona de baștină a bunicilor. Și aici stăteam din luna iunie până în septembrie și dacă faci lucrurile de mic și ești implicat –adică nu ne iertau deloc, ne puneau la treabă – s-a transformat în a doua mea natură. Când ceea ce ți s-a întâmplat în copilărie e de bine și e de bun augur, atunci când începi să repeți ce ai făcut în copilărie, atunci de regulă îți crează o plăcere. Agricultură în sensul profesional am început undeva în 2009-2010 și am început cu o mică fermă de pui, după care am avut nevoie de furaje. Și fiindcă oamenii din satul meu nu lucrau terenurile, au început să mă abordeze: «Hai, ia și pământul meu în arendă». M-am chinuit, am luat în arendă, am luat mai întâi în sat, după care m-am dus și în satul vecin, după care au venit alți primari și au zis: «Domne, dacă tot lucrezi, vino și lucrează și aici», și ușor, ușor, m-am extins”, a mai spus fermierul.Paul Diaconu ne-a mai povestit că totul a fost luat pe credit și pe leasing, cu multe datorii. A avut ani foarte grei, în care abia trecea anul și subvenția pentru el era foarte importantă, ”pentru că nu ai cum să te dezvolți în România fără credit și fără leasing”.”În aceste condiții, subvenția era singura sursă sigură de a-ți acoperi datoria de pe un an pe altul” își rezumă Paul Diaconu pe repede înainte povestea de agricultor. Deși cvasimajoritatea terenurilor îi sunt în Ardeal, exploatează 150 ha și în județul Olt, dintr-un motiv sentimental ”soția e din Olt”. Însă nu își permite să aibă două rânduri de utilaje, așa că în fiecare sezon agricol, mută utilajele dintr-o locație în alta. Însă la români traversarea Carpaților poate fi un creativ, așa că a ajuns, fără voia lui, să facă vâlvă în mediul online.”Când ducem utilajele, le mai cărăm și cu trailerul, dar mai nou ne-am învățat să mergem pe Valea Oltului și avem noi așa, un obicei. Plecăm seara pe la 22.00 și ajungem în Caracal undeva pe la 10.00-12.20. Combina tot așa o ducem. Însă la întoarcere, unul dintre combainieri n-a mai avut răbdare și a luat-o pe autostradă și am rămas vestit pe Facebook că m-am trezit cu combina pe autostradă”.Productivitatea în Transilvania nu e tocmai grozavăPentru Paul Diaconu, producția într-un an normal pe solele din Olt este undeva la 5000kg/ha la grâu, pe când în Transilvania, producția medie multianuală e undeva la 2500-3000 kg/ha la grâu. Costul utilizării hectarului de grâu în Olt este undeva la 1800 lei/an, în timp ce în Ardeal este undeva la 2500 lei/an. Viața nu aduce doar vești proaste, așa că în 2020 fermierul a avut parte de un an pe care-l caracterizează drept atipic, pe suprafețele lucrate în Ardeal.”De 10 ani de când fac eu agricultură, noi nu am avut un an atât de ploios. La porumb avem o recoltă mai bună. Ne așteptăm undeva la 7-8 t în medie la porumb, dar deocamdată n-am recoltat porumbul de pe câmp, pentru că tot plouă și începe să încolțească în știulete. Să sperăm că, cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuși să recoltăm, fiindcă din câmp până în contul din bancă e cale lungă. Dar clar, este un an total atipic. Noi niciodată nu am avut producții așa de bune, de când mă știu eu. A fost un an ideal pentru porumb. Avem parcele și de 10-12 t/ha, în condițiile în care nu sunt terenuri foarte bune, că e deal, sau sunt văi lângă apă și e și aflux mare de mistreți”.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.