Connect with us

Cresterea animalelor

SUBVENȚII APIA 2021! FERMELE MARI DE VACI AVANTAJATE DE NOTIFICAREA MADR la COMISIA EUROPEANĂ!

Stefanescu Carmen

Published

on

ADIO SUBVENȚII APIA pentru CEI CARE NU MAI AU VACI!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Astfel, prima consecință a eliminării plafonului de 250 de capete de vaci de lapte pentru care o exploatație poate solicita acordarea SCZ este mai mult decât evidentă: prejudicierea tuturor celor 160.000 de exploatații mici și mijlocii, pentru a satisface interesele oculte ale unui grup de 122  de exploatații de mari dimensiuni, susțin semnatarii Memoriului. Memoriul a fost transmis și către AGROINFO.
Către:  MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
În atenția: domnului ministru Oros Nechita Adrian
Referitor la: Notificarea transmisă către Comisia Europeană privind eliminarea plafonului maxim de 250 de capete prevăzut de art 75 din Ordinul 619/2015
Subscrisele:
⦁ FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA (FCBR), cu sediul în Tărgu Mureș, str. Budiului nr 76, reprezentată prin domnul Boca Iacob, în calitate de reprezentant al Consiliului Director
⦁ ASOCIAȚIA GENERALĂ A CRESCĂTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA (AGCTR), cu sediul în Balotești, Calea București nr. 1, județul Ilfov, reprezentată prin domnul Neață-Împăratu Toader, în calitate de președinte
⦁ COOPERATIVA AGRICOLĂ GENETICA DIN TRANSILVANIA, cu sediul în Apahida, str Libertății nr. 335 C, jud. Cluj, reprezentată prin domnul Ilea Arghir, în calitate de președinte
⦁ COOPERATIVA AGRICOLĂ SOMEȘ-ARIEȘ, cu sediul în Apahida, str. Libertății nr. 335 C, jud. Cluj, reprezentată prin domnul Dan Țandea, in calitate de  președinte
⦁ COOPERATIVA TIMLACTAGRO, cu sediul Sat Bucovat, sat Bucovăț, nr. 370 C, jud. Timiș, reprezentată prin doamna Adriana Szekely, în calitate de președinte
toate cu sediul ales pentru comunicări în Cluj-Napoca, str. Baba Novac nr 28, ap 2, jud. Cluj, persoana responsabilă cu ridicarea corespondenței av. Iulia Maria RUS, prin av. Iulia Maria RUS, colaborator al SCA ”Vescan și Asociații”, înaintăm prezentul
MEMORIU
Prin intermediul căruia vă solicităm să reveniti asupra Notificării transmise către Comisia Europeană, prin care s-a solicitat eliminarea pragului de 250 de capete prevăzut de art. 75 din Ordinul 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu consecința revocării acestei solicitări, pentru următoarele
CONSIDERENTE
⦁ Eliminarea pragului mai sus menționat denaturează scopul pentru care a fost instituită posibilitatea acordării SCZ (sprijin cuplat în zootehnie)
Posibilitatea acordării sprijinului cuplat în zootehnie (SCZ) este prevăzută de Ordinul 619/2015, principalul act normativ prin care au fost aplicate în legislația națională prevederile Regulamentului 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului.
Potrivit art. 70 din Ordinul 619/2015, SCZ se acordă fermierilor activi, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, şi crescătorilor de viermi de mătase, în funcţie de efectivul de animale determinate/kg gogoşi crude determinate solicitat/e de beneficiar, din următoarele categorii: a)bivoliţe de lapte; b)ovine; c)caprine; d)taurine din rase de carne şi metişii acestora; e)vaci de lapte; f)viermi de mătase, iar condițiile specifice de acordare a SCZ pentru categoria menționată la art 70 litera e) sunt prevăzute de art 75 din același Ordin, respectiv:
Art. 75: SCZ pentru vacile de lapte se solicită de către fermierii activi pentru un efectiv cuprins între 10 şi 250 de capete vaci de lapte inclusiv, pe beneficiar, cu excepţia celor din UAT-urile din zona montană definită în anexa 8.2 «Lista zonelor eligibile M10, M11, M13» a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei C (2015)3.508/26.05.2015, publicată pe site-ul www.madr.ro, «Informare Măsuri de Mediu şi Climă PNDR 2014-2020», «Ghid-informativ-MMC-zone eligibile.xlsx», pentru care se solicită SCZ pentru un efectiv cuprins între 5 şi 250 de capete vaci de lapte, inclusiv, pe beneficiar, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 74, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) solicită SCZ pentru un efectiv de minimum 10 şi maximum 250 de capete vaci de lapte inclusiv, care nu au beneficiat de schema prevăzută la art. 74, în anii anteriori, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA;
b) solicitanţii cu un efectiv mai mare de 250 de capete vaci de lapte beneficiază de SCZ calculat la nivelul a maximum 250 de capete vaci de lapte; (…)
La momentul emiterii Ordinului 619/2015 în mod corect s-a procedat la introducerea plafonului maxim de capete pentru care un beneficiar poate solicita acordarea SCZ, această limitare fiind în deplină concordanță cu SCOPUL pentru care a fost instituită, ab inițio, prin Regulament, posibilitatea acordării acestui tip de sprijin pentru anumite categorii de beneficiari.
Privind înspre Regulamentul 1307/2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, observăm că acesta a fost emis de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, ”având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 42 şi articolul 43 alineatul (2)”.
Redăm conținutul acestor articole din TFUE:
Art. 42: Dispoziţiile capitolului referitor la normele privind concurenţa se aplică producţiei şi comercializării produselor agricole numai în măsura stabilită de Parlamentul European şi de Consiliu în cadrul dispoziţiilor şi în conformitate cu procedura prevăzute la articolul 43 alineatul (2), având în vedere obiectivele enunţate la articolul 39.
Consiliul poate autoriza, la propunerea Comisiei, acordarea de ajutoare:
a)în vederea protejării exploataţiilor agricole defavorizate de condiţii structurale sau naturale;
b)în cadrul programelor de dezvoltare economică.
Art. 43 (1)Comisia prezintă propuneri referitoare la elaborarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune, inclusiv înlocuirea organizărilor naţionale cu una dintre formele de organizare comună prevăzute la articolul 40 alineatul (1), precum şi la punerea în aplicare a măsurilor special prevăzute de prezentul titlu. Aceste propuneri trebuie să ţină seama de interdependenţa dintre chestiunile agricole prevăzute de prezentul titlu.
(2) Parlamentul European şi Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară şi după consultarea Comitetului Economic şi Social, stabilesc organizarea comună a pieţelor agricole prevăzută la articolul 40 alineatul (1), precum şi celelalte dispoziţii necesare pentru îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul agriculturii şi pescuitului.
 
 Astfel, Regulamentul 1307/2015, încă din Preambul, oferă indicii în legătură cu scopul pentru care a fost emis:
(10): ”Cu toate acestea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea să acorde plăţi directe fermierilor mai mici, cu timp parţial, întrucât aceşti fermieri contribuie direct la asigurarea vitalităţii zonelor rurale.”
(13):” Repartizarea sprijinului direct pentru venit între fermieri se caracterizează prin faptul că se alocă sume disproporţionate unui număr destul de redus de mari beneficiari. Beneficiarii mai mari, datorită capacităţii lor de a exploata economii de mari proporţii, nu necesită acelaşi nivel de sprijin unitar pentru ca obiectivul sprijinului pentru venit să fie atins în mod eficient. În plus, datorită potenţialului lor de adaptare, marilor beneficiari le este mai uşor să funcţioneze cu niveluri mai reduse de sprijin unitar.”
(36): ”Ţinând cont de necesitatea faptului ca sprijinul unitar pentru fermierii cu exploataţii mai mici să fie suficient în vederea îndeplinirii în mod eficient a obiectivului ajutorului pentru venit, statelor membre ar trebui să li se dea posibilitatea de a redistribui sprijinul direct între fermieri acordându-le o plată suplimentară pentru primele hectare.”
(41)” Obligaţiile legate de diversificarea recoltei ar trebui aplicate astfel încât să se ţină seama de dificultatea cu care se confruntă fermele mai mici (…)”
Potrivit art 52 din Regulamentul 1307/2013,  (1) Statele membre pot acorda sprijin cuplat fermierilor în condiţiile prevăzute în prezentul capitol (denumit în continuare în prezentul capitol “sprijin cuplat”). (2) Sprijinul cuplat poate fi acordat în următoarele sectoare şi producţii: cereale, plante oleaginoase, culturi proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof pentru feculă, lapte şi produse lactate, seminţe, carne de oaie şi de capră, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, viermi de mătase, furaje uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr şi cicoare, fructe şi legume şi specii forestiere cu ciclu scurt de producţie. (3)  Sprijinul cuplat poate fi acordat numai în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăţi.
 Având în vedere cele de mai sus, este limpede a se observa că SCOPUL pentru care a fost emis Regulamentul 1307/2013 este acela de a oferi statelor membre posibilitatea de a acorda sprijin financiar exploatațiilor care se află în imposibilitatea de a se autosusține din punct de vedere financiar.
Plafonarea la 250 a numărului de capete pentru care un beneficiar poate solicita acordarea SCZ în conformitate cu art 75 din Ordinul 619/2015 este în deplină concordanță cu SCOPUL Regulamentului 1307/2013.
Mai mult de atât, prin cele notate la punctul 13 din Preambul, emitentul Regulamentului sugerează faptul că tot sprijinul ar trebui să se îndrepte înspre beneficiarii de dimensiuni mici și mijlocii, deoarece, conform celor reținute, beneficiarii de mari dimensiuni, datorită capacităţii lor de a exploata economii de mari proporţii, nu necesită acelaşi nivel de sprijin unitar pentru ca obiectivul sprijinului pentru venit să fie atins în mod eficient.
⦁ Eliminarea plafonului de 250 de capete reprezintă o încălcare a art 39 din TFUE
Potrivit acestui articol,  (1)Politica agricolă comună are ca obiective:
a) creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum si prin utilizarea optimă a factorilor de producţie si, în special, a forţei de muncă;
b) asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură;
c) stabilizarea pieţelor;
d) garantarea siguranţei aprovizionărilor;
e) asigurarea unor preţuri rezonabile de livrare către consumatori.
(2) În elaborarea politicii agricole comune şi a metodelor speciale pe care aceasta le poate implica, vor fi avute în vedere următoarele:
a) caracterul special al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii şi din discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni agricole;
b) necesitatea de a opera treptat modificările adecvate;
c) faptul că, în statele membre, agricultura este un sector strâns legat de ansamblul economiei.
Obiectivele sale sunt în același timp economice [articolul 39 alineatul (1) literele (a), (c) și (d)] și sociale [articolul 39 alineatul (1) literele (b) și (e)] și urmăresc să protejeze interesele producătorilor și ale consumatorilor. Eliminarea plafonului în discuție conduce la imposibilitatea atingerii atât a obiectivelor economice, dar mai ales a obiectivelor sociale.
Spre exemplu, nu se poate face vorbire nici măcar la nivel teoretic despre asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură, atâta timp cât chiar factorii decizionali de la cel mai înalt nivel al statului au solicitat diminuarea veniturilor cuvenite proprietarilor de exploatații de familie.
În viziunea politicilor europene de dezvoltare rurală, fermele familiale garantează siguranţa alimentară, protejează mediul natural şi reduc fenomenul sărăciei rurale. Politica de dezvoltare rurală a fiecărui stat membru ar trebui să includă măsuri care sprijină fermele familiale şi pot răspunde nevoilor lor de restructurare, modernizare, dezvoltare a capitalului uman şi de creştere a culturii antreprenoriale.
⦁ În cazul admiterii solicitării înaintate prin Notificare, consecințele asupra exploatațiilor mici și mijlocii ar fi dezastruoase și ireversibile
 O eliminare a pragului de 250 de capete constituie o veritabilă încălcare a SCOPULUI Regulamentului 1307/2013, fiind de natură a scădea cuantumul sprijinului cuvenit/cap animal și ar conduce la încasarea de sume astronomice de către beneficiarii proprietari ai unor exploatații de dimensiuni mari, despre care nu se poate spune spune că s-ar afla în situații de dificultate economică, acest tip de exploatații fiind capabile să să se autosusțină din punct de vedere financiar și să genereze profit considerabil.
O primă consecință catastrofală pentru exploatațiile mici și mijlocii este legată de dezechilibrul care se creează la nivelul cash-flow-ului entității beneficiare, activitatea investițională, financiară și de exploatare a acestora fiind în mod grav afectate de scăderea cuantumului SCZ/cap animal.
În acest sens, în urma unui simplu calcul matematic, ajungem la concluzia că în cazul unei exploatații cu 100 capete vaci de lapte eligibile, SCZ ar urma să scadă cu aproximativ 3800 de euro, suma care, în cele mai multe cazuri, reprezintă unicul profit realizat într-un an de o exploatație de asemenea dimensiune. Prin urmare, fermirii aflați într-o astfel de situație, pe lângă pierderea profitului, și-ar pierde și motivația de a continua activitatea, fapt care ar duce la desființarea multor ferme de familie. Or, tocmai fermele mici și mijlocii, de familie, sunt cele care produc lapte de foarte bună calitate, în mare parte ecologic, fiind unicele capabile să susțină dezvoltarea pieței locale și să creeze un lanț scurt producător-consumator, iar diminuarea sprijinului pentru aceste ferme ar crea o gravă destabilizare socială și economică în mediul rural, mai ales în zonele de deal și munte, unde, în cele mai multe cazuri, profitul  generat de exploatația de vaci de lapte reprezintă unicul venit al familiei. Evident, acest fapt ar fi în deplină contradicție cu misiunea și prioritățile PAC.
Pe de altă parte, o fermă de dimeniuni mari, cu 1000 de capete de vaci de lapte eligibile, ar ajunge să încaseze cu aproximativ 300.000 euro în plus în fiecare an, sume de bani care, conform SCOPULUI Regulamentului 1307/2013 ar trebui repartizate exploatațiilor cu încasări mici, aflate în reală dificultate.
Prin urmare, prima consecință a eliminării plafonului de 250 de capete de vaci de lapte pentru care o exploatație poate solicita acordarea SCZ este mai mult decât evidentă: prejudicierea tuturor celor 160.000 de exploatații mici și mijlocii, pentru a satisface interesele oculte ale unui grup de 122  de exploatații de mari dimensiuni.
Însă, conform art 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Regulamentul are aplicabilitate generală. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în fiecare stat membru. România are obligația de a aplica, în litera și, mai ales în spiritul legii, prevederile Regulamentului în integralitate, în concordanță cu scopul REAL pentru care acest tip de sprijin a fost instituit.
Polarizarea acestui tip de activitate este contrară politicilor europene și naționale referitoare la dezvoltarea fermei de familie. De asemenea, susținerea unei astfel de măsuri este în contradicție și cu declarațiile publice ale ministrului agriculturii, care, în repetate rânduri și-a construit discursul tocmai pe ideea susținerii dezvoltării exploatațiilor de familie, precum și pe ideea reîntoarcerii în România a forței de muncă migrate în străinătate și menținerea unei activități economice în zonele rurale.
Cu stimă,
prin av. RUS Iulia Maria
Din cadrul SCA VESCAN SI ASOCIATII



Source link

Cresterea animalelor

REȚEA DE ABATOARE pentru REDUCEREA TRANSPORTULUI DE ANIMALE VII!

Stefanescu Carmen

Published

on

export-animale-vara_b
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

În cadrul Comisiei de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, a avut loc un schimb de opinii cu doamna Maria do Céu Antunes, Ministrul Agriculturii, privind prioritățile Președinției portugheze în domeniul bunăstării animalelor în timpul transportului. În intervenția pe care am avut-o în calitate de coordonator din partea Grupului PPE, am atras atenția asupra nevoii intensificării mecanismelor pe care instituțiile europene le au la dispoziție pentru a asigura implementarea corespunzătoare a Regulamentului 1/2005 privind protecția animalelor în timpul transportului. De asemenea, am subliniat necesitatea creării unor rețele de abatoare bine dezvoltate astfel încât să fie consolidat lanțul scurt de aprovizionare, dar și pentru a fi redus transportul de animale vii, mai ales în interiorul UE.
Iată intervenția pe care am avut-o:
Mulțumesc, doamna ministru pentru expunerea realizată. Aș dori să vă adresez câteva întrebări pornind și de la audierea foarte importantă pe care am avut-o în această dimineață cu privire la transportul animalelor vii. Pe de-o parte, această audiere a reliefat faptul că foarte multe state membre nu aplică corespunzător Regulamentul 1/2005 în materia asigurării bunăstării pe durata transportului animalelor. Care sunt mecanismele de care dispune Președinția Consiliului și pe care le puteți utiliza pentru a ne asigura că acest Regulament este corect implementat în statele membre? Din păcate, degeaba există la nivel european o legislație foarte bună dacă nu este implementată corespunzător în statele membre.
Pe de altă parte, știți doamnă ministru că există un comerț de animale vii în afara UE. Sub acest aspect, vă întreb care sunt mecanismele pe care dumneavoastră le aveți în vedere pentru a ne asigura că normele privind bunăstarea sunt respectate și la destinație? Noi garantăm bunăstarea animalelor în interiorul UE, însă suntem preocupați ca aceste norme să fie îndeplinite și în afara UE, la locul de destinație.
O ultimă chestiune pe care aș dori să o aduc în atenția dumneavoastră este lipsa abatoarelor la nivelul UE. Germania, un stat foarte bine dezvoltat, a fost dat ca exemplu la audierea din această dimineață, semnalându-se că deține doar câteva zeci de abatoare pe întreg teritoriu. Desigur, acest fapt creează dificultăți majore în a asigura un flux constant de sacrificare a animalelor. Credeți că este posibil să stimulăm statele membre să-și dezvolte această rețea de abatorizare în cadrul noii Politici Agricole Europene bugetate din exercițiul financiar 2021-2027? Dacă am reuși să facem acest lucru, cu siguranță transportul de animale vii, mai ales în interiorul UE ar fi foarte mult redus și am putea astfel să ne orientăm pe transportul de carcase.
Maria do Céu Antunes, Ministrul Agriculturii din Portugalia, a transmis următorul mesaj: „Punerea în aplicare a legislației și efectuarea de controale țin de răspunderea statelor membre, dar și a Comisiei. Există lacune a implementării legislației. În 2016, Comisia a conchis într-un raport că neimplementarea legislației UE reprezintă una dintre marile probleme care afectează bunăstarea animalelor. S-a creat o platformă în acest sens, mai ales pentru promovarea schimbului de opinii, facilitând partajarea de bune practici și experiențe. Referitor la transportul de animale vii și a carcaselor, există un studiu în desfășurare, iar statele membre vor evalua sugestiile Consiliului în ce privește modificările la Regulament.
Bunăstarea animalelor este o chestiune extrem de importantă pentru UE, deci și pentru președinția portugheză. În ultimii ani, diferite instituții europene au fost foarte active în acest domeniu. Bunăstarea animalelor este parte integrantă dintr-o agricultură și alimentație durabilă. Odată ce a intrat în vigoare Regulamentul 1/2005, a avut loc o îmbunătățire clară a condițiilor de transport al animalelor. Legislația este exigentă, dar totuși acest Regulament ar trebui revizuit. Transportul maritim merită să fie acum abordat diferit, asta în lumina problemelor deja semnalate.  Nu pot să nu menționez ceea ce am făcut începând din decembrie 2020. Atunci, Consiliul a trimis o cerere Comisiei de a aborda un label, o etichetă, în care să fie precizate că produsele sunt realizate respectând cele mai înalte standarde de bunăstare. Consumatorii așteptau acest lucru. Președinția portugheză a continuat acest demers. Criza actuală înseamnă foarte multe provocări.” A anunțat eurodeputatul român pe pagina sa Facebook.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

SUBVENȚII APIA 2021: SCHEMA PENTRU MICII FERMIERI!

Stefanescu Carmen

Published

on

ȘEFUL APIA despre FERMIERII MARI ȘI MICI!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Schema simplificată pentru micii fermieri
Articolul 27
(1) Fermierii incluși în schema simplificată pentru micii fermieri, anterior anului 2021, pot beneficia de o plată anuală de maximum 1.250 euro, în funcție de suprafața declarată eligibilă și/sau numărul de animale eligibile pe care le deține în exploatație.
(2) Plata este supusă condițiilor prevăzute pentru schemele de plăți directe prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-c) și, după caz, la lit. d) și e), iar cuantumul plății este egal cu valoarea totală a acestor plăți directe care urmează să fie alocate fermierului în fiecare an.
(3) Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri se pot retrage în oricare dintre anii ulteriori anului 2020.
(4) Fermierii incluși în schema pentru micii fermieri pentru care, într-un an ulterior anului 2020, cuantumul plăților directe depășește 1.250 euro sunt notificați de APIA privind excluderea din schema pentru micii fermieri după data de 15 iulie a anului de cerere. Fermierii pot opta pentru rămânerea în schema pentru micii fermieri, cu informarea APIA, în termen de 15 zile calendaristice de la data notificării.
(5) Intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moștenire.
Articolul 28
(1) Pe durata participării la schemă, micii fermieri:
a) sunt exceptați de la utilizarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu;
b) nu li se aplică sancțiuni administrative pentru nerespectarea normelor de ecocondiționalitate;
(2) În cazul efectivelor de animale, plata se calculează în funcție de schema de plată și numărul de animale eligibile pentru care se solicită plata în anul de cerere, prevede OUG 11/2021.



Source link

Continue Reading

Cresterea animalelor

FERMIERII ROMÂNI: DAȚI-VĂ DEMISIA DE ONOARE!

Stefanescu Carmen

Published

on

STRIGĂTUL FERMIERILOR ROMÂNI: ESTE O BĂTAIE DE JOC! DOMNULE MINISTRU, GÂNDEȘTE-TE ȘI LA NOI!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, a primit cu dezamăgire rezultatul votului politic din Parlamentul României, dar în mod deosebit votul exprimat de către domnul senator Adrian Oros, în calitate de Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împotriva amendamentului depus la Legea Bugetului pentru acordarea despăgubirilor pentru culturile de primăvară afectate în anul 2020 de seceta pedologică fără precedent în ultimii 50 de ani.
Astfel, nu rezultatul votului este dezamagitor, ci faptul că tocmai reprezentantul ministerului în favoarea căruia se solicita suplimentarea bugetului a ales să voteze împotrivă.
Îi salutăm pe această cale pe politicenii PSD și AUR care au votat amendamentul, dar și pe politicienii PNL, care, în fața unui vot politic, au înțeles să se abțină de la un vot împotrivă, din respect față de satul românesc și față de cele aproximativ 90.000 de exploatații agricole ale căror culturi de primăvară au fost compromise anul trecut de efectul catastrofic al secetei!
Astăzi, ne întrebăm retoric, dar cu multă amărăciune, dacă AGRICULTURA ROMÂNIEI (mai) interesează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru că promisiunile asumate public și apoi retrase, din partea conducerii ministerului, scad încrederea partenerilor, fie ei și de dialog social.
Dorim să punem în vedere oamenilor politici care ieri au votat împotriva amendamentului, că rezultatul votului politic din Parlament a transmis în rândul fermierilor un mesaj dur, implacabil, de indiferență față de nevoile unui sector economic strategic, de interes național.
LAPAR a militat alături de colegii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare pentru dialog și identificarea unor soluții practice, care pot asigura sustenabilitatea și reziliența acestui sector economic; dar, acolo unde promisiunile se transformă în minciuni, se impune demisia de onoare a responsabililor!
LAPAR va continua alături de partenerii din Alianța pentru Agricultură și Cooperare să-și îndeplinească rolul de partener de dialog, inclusiv la întânirile de săptămâna viitoare cu ministrul agriculturii, ministrul finanțelor publice și Premier – întâlniri anunțate în spațiul public chiar de către domnul ministru Adrian OROS, pentru a prezenta și susține soluții care să permită fermierilor și firmelor din sectorul agricol, să-și reia ciclul de producție!
Dorim să precizăm că poziția LAPAR nu face notă discordantă cu celelalte organizații membre, dar o decizie asumată sub umbrela Alianței se face prin unanimitate și nu prin majoritate de voturi.
Până la o decizie comună alături de colegii din Alianță, nu putem, ca reprezentanți ai fermierilor, cu care chiar domnul ministru sustine că se consultă, să rămânem indifenți în fața ”bâlbelor” repetate și care au creat haos în sector și au alimentat neîncrederea în factorul decident si au provocat premisele unui ”blat” între liderii organizațiilor profesionale și ministru. Și aici dorim să amintim:
Ordinul MADR 182/2020 privind aprobarea Normelor de prevenire și stingere a incendiilor specifice activităților sectoarelor din domeniul agricol; 
SCZ la bovine pentru 2021, cu sau fără plafonare;
Proiectul de act normativ privind limitarea creșterii porcilor în gospodăriile țărănești pentru autoconsum;
Proiectul de OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică;
Proiectul de OUG privind suspendarea plății ratelor scadente aferente împrumuturilor, acordate fermierilor afectați de fenomenul meteorologic de secetă pedologică, în anul 2020
Proiectul de buget MADR privind alocarea sumei necesare acordării despăgubirilor pentru culturile de primăvara afectate de secetă în 2020, în proiectul de buget de stat pentru 2021, respectiv bugetul MADR;
Declaratia de presa prin care MADR anunta ca a notificat Comisia Europeană privind acordarea și plata acestor ajutoare de stat, în caz de secetă – 11.11.2020.
Avem dubii privind alocarea de sume pentru constituirea depozitelor regionale;
Întârzierea privind emiterea normelor metodologice privind Legea vânzării terenurilor din extravilan;
Fermierii își doresc fermitate în mesaje, urmate de acțiuni concrete de asumare a deciziilor luate prin acte normative. Fermierii asta așteaptă: acțiuni concrete în baza cărora să-și poată întocmi un plan de dezvoltare pe termen scurt, mediu și chiar lung.
Din respect pentru membrii noștri fermieri care, deși au parcurs un an agricol deosebit, ne-au susținut în demersurile pentru căutarea unor soluții prin dialog și negociere, considerăm că actuala conducere a ministerului nu mai prezintă încredere.
În concluzie, LAPAR rămâne un partener de DIALOG în relația cu autoritățile pentru a identifica soluții la problemele sectorului și nu doar pentru a figura ca invitat la dezbateri,  pe agenda ministerului.
Agricultura reprezintă un sector strategic pentru România din toate punctele de vedere, nu doar sub aspect social sau economic. Aceste despăgubiri, acordate la timp, pot asigura Siguranța Alimentară dar și încetinirea gradului de îndatorare a țării, pentru motivele pe care LAPAR alături de colegii din Alianță, le-am prezentat public.
Comunicat LAPAR



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.