Connect with us

Fonduri Europene

Tiberiu Tiron, fermier performant de pe malul Prutului, cere o strategie coerentă pentru irigații: ”Politicienii fac tot felul de chestii aberante, de domeniul «Las Fierbinți»”

Iures Stefan

Published

on

Tiberiu Tiron, fermier performant de pe malul Prutului, cere o strategie coerentă pentru irigații: ”Politicienii fac tot felul de chestii aberante, de domeniul «Las Fierbinți»”
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Daniel Befu
– 7 aprilie 2021 13:35

Fermierul Tiberiu Tiron (42 ani) deține o exploatație vegetală în cadrul căreia lucrează 1.900 ha în județul Vaslui. Totodată e și președintele OUAI Lunca Banului, organizație care se desfășoară pe 1.853 ha și care în prezent reușește să irige aproximativ 50% din suprafața înscrisă de fermierii membri în organizație. Sistemul este unul dintre cele mai moderne din țară, beneficiind de o soluție tehnică care permite controlul de la distanță, automatizarea de cel mai înalt nivel permițând inclusiv programarea și urmărirea tuturor parametrilor de funcționare și diagnoză de pe telefon.OUAI-ul nu își poate însă definitiva investițiile de reabilitate a infrastructurii de irigații, din cauza unui sistem de punctare, care, reclamă Tiberiu Tiron, îl penalizează pentru păcatul de a fi fost harnic.”Pe OUAI-ul nostru am accesat aproximativ 2 milioane de euro, însă procesul este extrem de dificil. O pot spune din experiența celor 3 proiecte pe care noi le-am implementat. Am avut unul cu Banca Mondială și altele două cu AFIR, unul pe măsura 4.3 și celălalt pe măsura 125. Primul l-am început în 2010 și am urmat toți pașii: expertiza tehnică, studii, avize, tot felul de documente solicitate de autoritatea finanțatoare și l-am finalizat în 2015. Pe ultimul l-am început în 2015 și l-am terminat în anul 2020. Ca execuție, de când am dat ordinul de începere a lucrărilor până la recepția finală, a durat 1 an și 2 luni. Restul a însemnat plimbat de hârtii. Eu ca să implementez un proiect îmi ia un an și 4 ani de birocrație, este inadmisibil. Ca fermier, am ajuns să nu mai am timp să mă ocup de problemele din fermă, fiindcă de multe ori trebuie să mă plimb cu hârtiile la AFIR. Ar trebui să tragă concluziile cei care au făcut ghidurile și fișele de măsuri și să schimbe ceva. Nu se poate înainta eficient cu atâta birocrație”, subliniază Tiron.Coordonatorul OUAI Lunca Banului consideră că MADR și AFIR ar trebui să aibă o strategie inteligentă de alocare a banilor pentru reabilitarea sistemelor de irigații, ca în loc să gâtuie finalizarea cu succes a investițiilor începute, să potențeze impactul fiecărui euro investit.”În cadrul OUAI-ului nostru toate investițiile au fost gândite unitar și făcute pentru toată suprafața OUAI-ului. Practic am investit în stația de pompare care deservește toată suprafața OUAI, de aproximativ 2000 ha. Am investit în conducta principală care la fel, deservește toată suprafața. O parte din investiții au fost făcute pentru echipamente care au ca menire să deservească toată suprafața. Ar mai fi de schimbat în jur de 15 km de conductă și de modernizat o stație de pompare, ca să încheiem tot proiectul cap-coadă și să putem iriga aproape 2000 ha. Dacă am reuși, mie mi-ar crește suprafața irigată cu 200 ha, și la rândul lor colegii fermieri vecini ar putea iriga mai mult. Asta înseamnă 3 milioane de euro, adică 3 proiecte dacă mergem pe vechiul tipar. Mă refer aici la măsura 4.3 și măsura 125”, a mărturisit fermierul.Acesta spune că în 2020 a depus încă un proiect prin măsura 4.3. ”Obiectivul nostru inițial era să depunem două proiecte, dar lovindu-ne de măsurile discriminatorii, am ajuns la concluzia că putem depune doar unul, deoarece instituțiile care au mai accesat în ultimii 5 ani pierdeau 40 de puncte din start, lucru care este total neconcurențial, fiind facilitați cei care nu au depus până acum. Într-o întâlnire de la MADR, justificarea a fost: «dacă unii nu au depus, să poată depune și ei». Practic eu nu înțeleg cum i-am afectat noi pe colegii noștri la momentul la care noi am depus primul proiect pentru a obține finanțare. Colegii care nu realizau că atunci era momentul să facă proiecte, au stat bine mersi, motiv pentru care eu nu văd un argument în a-i favoriza acum, în loc să permiți o concurență cu șanse egale între toți aplicanții. Făcând această discriminare, tu, autoritate a statului, stimulezi nemunca. Cu cât ești un fermier mai comod și mai leneș, cu atât ești mai stimulat, asta observăm”, a punctat Tiron.Ghid anume făcut să îi favorizeze pe anumiți fermieriFermierul mai subliniază că în interpretarea sa, bănuiește că este un ghid făcut la comandă, pentru OUAI-uri nou înființate și pentru cei care la momentul la care alți fermieri aplică pentru finanțare, stăteau degeaba.”Și-au dat seama că trebuie să facă ceva ca să se departajeze de ceilalți aplicanți și au pus această prevedere, total incorectă, în contextul în care banii oricum sunt foarte puțini. Pe măsură 4.3, s-au alocat 43.7 milioane euro pentru toată țara în anul 2020, ceea ce înseamnă că de această facilitate au putea beneficia doar 43 de OUAI-uri, în contextul în care valoarea maximă a unui proiect este de un milion euro. În principiu vorbind, dacă toate sunt de un milion ar însemnă 43 beneficiari, însă în realitate au fost depuse 95 proiecte, ceea ce înseamnă că ar fi fost necesar dublu și un pic. Sursă de finanțare se putea găsi. Au fost măsuri din bugetul anului trecut în care au mai rămas bani. De exemplu de pe prima împădurire nu înțeleg de ce nu au fost realocați banii pe măsurile unde au fost solicitări clare dinspre fermieri. Eu, pe proiectul pe care l-am depus în numele OUAI-ului pe care-l coordonez, m-am clasat pe locul 71, adică am avut exact nici o șansă, fiindcă de la poziția 43 până la 71 mai este mult”, își exprimă dezamăgirea producătorul.Ghidurile de finanțare trebuie revizuiteDiscuțiile pe care Tiberiu Tiron le-a avut cu fermierii implicați în OUAI-uri și care au avut rezultate pozitive, implementând cu succes proiectele finanțate, s-au concretizat în coagularea mai multor propuneri de revizuire a ghidului solicitantului de finanțare. ”Investițiile sunt foarte, foarte mari. Eu pe 1853 ha cu două ploturi, beneficiez tot de un milion de euro ca sprijin, sumă similară cu cea accesată de altă organizație, care are poate doar 1000 ha. Eu trebuie să împart acest milion de euro pentru investiții pe 1853 ha, el doar pe 1000 și normal că este favorizat. Tu, AFIR, nu poți să faci un ghid în care să acorzi buget de 1 milion de euro pe un proiect, fără să ții cont de numărul de hectare pe care eu îl exploatez. E cam ilogic. În momentul când am făcut OUAI-ul, dacă știam ce urma să se întâmple, făceam pentru fiecare stație de pompare câte un OUAI. Dar nu trebuie să ajungem în situația în care să facem artificii de genul ăsta”, a mai spus fermierul.Tiberiu Tiron a mai arătat că fermierii trebuie doar să fie consultați de decident și propunerile lor să fie luate în seamă pentru îmbunătățirea procedurilor. ”Sperăm măcar ca pe viitoarele masuri să coreleze valoarea sprijinului cu suprafața, în loc de această variantă simplistă, de sprijin nerambursabil de 1 milion de euro, fară a-l corela cu suprafața. De asemenea, judecând strict pe ceea ce înseamnă «irigat», aceasta are 3 segmente: infrastructura principală care este proprietatea ANIF-ului, infrastructura secundară care este proprietatea OUAI-ului și echipamentele de irigat. Îmi trebuie 3 direcții clare, câte una pentru fiecare segment: ANIF-ul cu strategia și investițiile lui în ce privește patrimoniul lui, noi ca OUAI, am dezvoltat pe măsurile 1.2.5 și măsura 4.3, însă în cazul măsurii 4.3 direcțiile de investiții au fost amestecate destul de urât, în sensul că 30% din buget trebuie alocat pentru echipamente. Ne trebuie o măsură clară pentru infrastructură și o măsură clară pentru echipamente. Măsura pentru echipamente trebuie să fie accesată de fermier, nu de către OUAI. Eu ca OUAI dacă am niște echipamente, trebuie să le împart la membri. Membrul când ia un echipament care știe că nu e al lui, nu e la fel de motivat să aibă grijă ca de un echipament care ar fi al lui. Deci, dacă avem o investiție în infrastructură, să fie strict doar infrastructură.  De aceea, pe viitor cred că finanțarea ar trebui ruptă în două: investițiile în echipamentele de udat să fie separată de investițiile în infrastructura secundară”, punctează aspectele de îmbunătățit Tiberiu Tiron.Pe partea de strategie, în loc de ”statul paralel”, variantă corectă ar trebui să fie ”statul e paralel” Tiberiu Tiron este extrem de dur cu autoritățile, denunțând absența unei viziuni inteligente în privința irigațiilor. ”Toate măsurile statului, în principiu sunt doar la nivel de vorbe, pur declarative. Probabil în momentul în care vom avea o clasă politică măcar cu voința reformatoare pe care a avut-o Cuza, lăsându-l la o parte pe Ceaușescu, nu o să se întâmple absolut nimic. Dacă ne dorim să facem ceva, atunci facem, însă preferăm să dam pensii speciale și ajutoare sociale pentru cei care reprezintă masă electorală de manevră, decât să investim în viitorul țării și până la urmă în siguranța alimentară. Marea majoritate a clasei politice, fiindcă nu îi putem include chiar pe toți, ci pe aproape toți, nu își dorește crearea unei strategii concrete pe termen lung, ca să să știm măcar pe 10-15 ani care este direcția, fiindcă trebuie să existe o coerență pe termen. Politicienii noștri fac tot felul de chestii aberante, care sunt de domeniul “Las Fierbinți”, a punctat fermierul.Acesta spune că toți fermierii se plâng după anul trecut, care ar fi trebuit să fie o lecție pentru toată lumea. ”Vă dau un exemplu de cum decurg lucrurile în zona unde ne desfășurăm activitatea în județul Vaslui. La sud de orașul Huși există amenajarea de irigații Albița-Fălciu, baraj care stă gol. În momentul asta, apa care provine din ploi, de pe torent, se adună în amenajarea Albița-Fălciu și o deversăm în Prut, urmând ca peste o lună, o lună și jumătate, să o repompăm înapoi. Cel mai bun contraexemplu e Israel, unde fiecare picătură de apă este stocată și valorificată la momentul potrivit. Nu se poate ca Dumnezeu să ne dea ploaie, pe care să o aruncăm și noi după aceea să o pompăm înapoi exact ca în bancul cu nebunii: «doi încarcă și doi descarcă». Toate acestea necesită resurse energetice. De ce ajungem noi să pompăm apa în Prut? Apa ar putea fi stocată în acest baraj și în momentul în care avem nevoie de apă să îi dea drumul, să o dirijeze înspre amenajările de irigații, urmând ca noi să îi dam destinația ca apă de irigat. ANIF este administratorul infrastructurii de irigat, barajul este la Apele Române iar comunicarea între cele două instituții este la nivelul zero. Noi nu putem stoca apă în baraj, deși într-o discuție cu Apele Române, s-a ajuns la concluzia că e doar o chestiune de schimbat într-un regulament. În rest nu trebuie schimbat nici un element din infrastructură, dar nu se dorește, deoarece asta ar impune o anumită responsabilitate din partea lor. Așa că se preferă varianta fără bătăi de cap pentru ei, adică «în momentul în care avem surpulus de apă să îl dăm în Prut», ca și cum ar fi ceva toxic urmând să se cheltuie de două ori bani: o dată pompare în Prut și apoi să o ducem din Prut în amenajare”, constată producătorul.Apele Prutului curg prin fața ogoarelor fermierilor, fără însă să le poată iriga pe toate
Cine verifică OUAI-urile care au implementat proiecte de irigații, dar nu irigă? Din cauza regulilor care restricționează accesul la finanțare al OUAI-urilor care au luat deja fonduri europene, Tiberiu Tiron și colegii lui de OUAI se uită perplecși cum apele Prutului curg la vale prin fața ogoarelor lor, fără însă să le poată iriga pe toate. Comparând cifra de afaceri din 2019 cu cea din 2020, pierderile fermei lui Tiberiu Tiron se cifrează în jurul valorii de 6 milioane lei. Parte din această pierdere ar fi putut fi evitată dacă criteriile de alocare a fondurilor UE, nu ar fi depunctat OUAI-ul pe care îl coordoneaază, tăindu-i practic șansele la finanțare. Fermierul se simte cu atât mai nedreptățit, cu cât a constatat că în timp ce organizația sa e obligată să privească o vreme de pe tușă, există OUAI-uri care au implementat proiecte de irigații pe bani europeni nerambursabili, dar pe care le țin de bibelou.”Ferma pe care eu o administrez are cam aproximativ 650 ha care pot fi irigate, dintr-un total de 1900 ha, câte lucrez. Anul trecut OUAI Lunca Banului, al cărui președinte sunt, a fost cel mai mare consumator de apă din amenajarea Albița-Fălciu, cu o cantitate livrată estimată undeva la 250.000 mc de apă. Am mai irigat și cu motopompe în zona în care nu avem infrastructura modernizată, deci lejer ne-am dus spre 350.000 mc. Este un maxim istoric de consum, dacă ne uităm înapoi până în 2008, anul când ne-am înființat ca organizație. În 2020, în zona unde am irigat am făcut producții normale, fiind afectați doar de seceta atmosferică. Însă am avut suprafețe de porumb în zona de neirigat unde nu am recoltat absolut nimic. În mod absurd, sunt vecini de-ai mei din organizație care nu au avut acces la apă din cauză că noi ca organizație nu am avut acces la finanțare și care au avut producții zero. Dar există și cealaltă extremă. Pe lângă mine sunt OUAI-uri care au făcut proiecte de 1 milion de euro, și-au implementat proiectele, au luat bănuții de la AFIR, dar anul trecut nu au irigat un metru pătrat, însă au solicitat despăgubiri de secetă. Solicit pe această cale ca decidenții guvernamentali să facă o analiză. Este strigător la Cer și nimeni nu întreabă nimic. Ce se întâmplă cu banii ăștia? Scopul e ca la finalul implementării proiectelor să se irige. N-am nimic personal cu nimeni, dar este frustrant ca eu să fac proiect, să fie eligibil fără finanțare și să mă uit cum unul din vecinii mei- în măsurile anterioare, ce-i drept- dar există riscul real să se întâmple la fel și cu măsura asta, să beneficieze de 1 milion de euro care n-o să se regăsească în nici un metru cub de apă pompat pentru irigat. Trebuie să ținem cont de informațiile care vin din teren și după, ar trebui urmărit ce sancțiuni se pun și ce-i de făcut pentru recuperarea banilor, dacă ei nu-și ating obiectivul. Nu știu câte proiecte la nivel de țară au fost monitorizate după implemetare, ca să se urmărească cât s-a irigat. Probabil mulți vor spune «Domne, nu a fost nevoie să irigăm și d-asta n-am irigat»”, mai spune revoltat fermierul.Acesta subliniază că la AFIR există evidența organizaților care au accesat bani pentru investiții în irigații, ANIF-ul are informații cu privire la apa consumată de fiecare organizație, iar la Direcția Agricolă sunt procesele verbale de calamitate.”Sau mai simplu, se pot verifica facturile de energie ale OUAI-urilor, facturi care spun totul. Dacă statul ar face asta, o să aibă surpriza ca organizații care au accesat pe 1.2.5, anul trecut n-au irigat, însă îi găsim pe lista de proiecte eligibile de anul trecut, deci o să mai ia iar un milion și o să facă ce a făcut și cu celălalt. Trebuie creată o cale prin care să fie verificați banii ăștia investiți în infrastructura de irigații, nu să fie doar proiecte trecute la statistică. Putem să considerăm că un proiect este un succes în momentul în care vedem că infrastructura respectivă este 100% funcțională și membrii OUAI-ului chiar beneficiază de apă la hidranți într-un an ca 2020. Aceste OUAI-uri care nu irigă, eu le văd pe lista de potențiali beneficiari pentru alte fonduri de irigații și în fața lor nu am nici o șansă, din cauza regulamentelor discriminatorii, ceea ce e frustrant. În timp ce banii sunt irositi degeaba cu acele OUAI-uri, eu am băgat 2 milioane de euro și nu mi-am terminat treaba. Mi-a fost destul de dificil, cam ca atunci când faci o casă pe bucăți. Sper ca cineva să audă să nu fie numai pentru fermieri, ci informațiile să ajungă și la decidenti, sper. Mai sunt subiecte pentru multe episoade din «Las Fierbinți» însă nu se dorește abordarea lor de la nivel înalt”, declară Tiberiu Tiron.Costurile cu infrastructura de irigații nu sunt neglijabile dacă le citim doar în cifre absolute, însă raportate la sporul de productivitate și profitabilitate pe care-l generează, precum și sporirea siguranței alimentare, ele reprezintă de departe cea mai bună investiție care poate face diferența în contextul episoadelor de secetă tot mai dure.”Cheltuielile standard în locațiile în care trebuie modernizată și reabilitată infrastructura deja existentă în cadrul amenajărilor comuniste, e în jur de 3.000 euro/ha și urcă  la 6.000-7.000 euro/ha în cele în care trebuie creată infrastructură de novo. Investiția în infrastructura de irigații este o investiție care se face pe termen lung. Nu trebuie să o judecăm numai în 2-3 ani. Pentru a înțelege impactul economic enorm al irigațiilor, e suficient să luăm în calcul pierderile de producție pe care le putem evita prin irigat și să vedem cât însumează ele într-un interval de 15-20 de ani”, prezintă președintele OUAI Lunca Banului perspectiva din care ar trebui privite irigațiile.Până când nu se va realiza o prioritizare și accelerare a ritmului de reabilitate a sistemelor de irigații, fermierii vor fi loviți de efectele perfide ale exceselor climei și ale exceselor politicianiste.”Par că ne înțeleg mai ales în campania electorală, când au interes. Când îmi amintesc cum ne-au păcălit și cu despăgubirile, mi se urcă sângele la cap. Nu poți ieși în campania electorală ca un cerșetor și să cerșești voturi și apoi, când au fost organizate demersuri de către Asociația Forța Fermierilor, nici măcar un «bună ziua» să nu le dai fermierilor strânși în fața ministerului pe care-l conduci», conchide Tiberiu Tiron.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Fonduri Europene

Agenția de plăți: Funcționarii care încalcă această regulă vor fi cercetați disciplinar!

Iures Stefan

Published

on

Agenția de plăți: Funcționarii care încalcă această regulă vor fi cercetați disciplinar!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Roxana Dobre
– 18 aprilie 2021 07:54

Proiecte fonduri europene: Ștampila nu este obligatorie, semnătura electronică – da. Funcționarii care gestionează dosare derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale- AFIR nu pot respinge solicitările care nu sunt ștampilate, acest demers fiind voluntar și nu obligatoriu pentru eligibilitatea dosarului.Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) reamintește, printr-un comunicat remis vineri, 16 aprilie, către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, beneficiarilor Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) și solicitanților de fonduri europene nerambursabile că aplicarea ștampilei ca modalitate de autentificare a documentelor și înscrisurilor este voluntară și nu reprezintă un motiv pentru respingerea documentelor sau documentațiilor depuse la instituții și autorități publice.”Baza legală pentru eliminarea ștampilei pentru persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat și entitățile fără personalitate juridică este Ordonanța Guvernului 17/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea și completarea unor acte normative – Articolul V (OUG 17/2015), iar pentru autoritățile și instituțiile publice este Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 – privind Codul administrative – articolul 627 (OUG 57/2019)”, notează AFIR.AFIR mai precizează că interdicția respingerii documentelor fără ștampilă de către autoritățile și instituțiile publice este întărită și de prevederea OUG 17/2015 conform căreia fapta de a solicita persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat, entităților fără personalitate juridică, precum și persoanelor juridice de drept public aplicarea ștampilei pe declarații, cereri, contracte sau orice alte documente sau înscrisuri, săvârșită de către persoana din cadrul unei instituții sau autorități publice, constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acesteia, conform prevederilor legale.””Agenția este una dintre primele instituții publice care a implementat mecanisme electronice on-line de preluare și de procesare a documentațiilor de lucru, în speță a documentațiilor necesare accesării fondurilor europene și implementării proiectelor de investiții finanțate prin PDNR 2020. Acest mecanism este funcțional încă din anul 2018, astfel încât pentru beneficiarii AFIR, eliminarea obligativității ștampilării documentelor este doar una dintre măsurile de simplificare a procesului de accesare a fondurilor europene AFIR are, de asemenea, capacitatea instituțională de a aplica prevederile Ordonanței de Urgență nr. 38 din 30 martie 2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților şi instituțiilor publice, fără ca beneficiarii PNDR 2020 să fie obligați să schimbe modalitatea de lucru și de comunicare cu instituția”, se mai arată în comunicat.Utilizarea semnăturii electronice, rămâne obligatorieÎn acest sens, AFIR precizează că pentru beneficiarii PNDR 2020, utilizarea semnăturii electronice din etapa de contractare și până la ultima tranșă de plată este obligatorie, începând din august 2018.”În urma demersurilor făcute, o serie de documente sunt obținute direct de către AFIR prin interogarea bazelor de date ale instituțiilor publice abilitate în emiterea acestora – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) pentru verificarea înscrisurilor fermierilor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pentru verificarea animalelor din exploatațiile zootehnice prin Registrul Național al Exploatațiilor (RNE), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru cazierul fiscal prin sistemul informatic PatrimVen, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) pentru verificarea corectitudinii datelor declarate de beneficiari, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru extrasul de carte funciară, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pentru verificarea cazierului judiciar prin Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român (ROCRIS)”, mai transmite instituția.Mai mult, precizează sursa citată, începând cu luna martie 2020, corespondența internă și externă a Agenției este complet digitalizată și semnată electronic la toate palierele de decizie.”Încă de la deschiderea depunerilor online, AFIR a recomandat tuturor solicitanților folosirea semnăturii electronice ca pe o modalitate de a reduce consumul hârtiei și de a elimina unele etape intermediare de procesare a documentelor. În contextul actual, utilizarea semnăturii electronice este vitală, cu atât mai mult cu cât aceasta are forța juridică a înscrisurilor autentice atât ca reprezentare instituțională, cât și sub semnătură privată”, conchide agenția de plăți.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Fonduri Europene

Apel la Comisia Europeană să sprijine parteneriatele între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare

Iures Stefan

Published

on

Apel la Comisia Europeană să sprijine parteneriatele între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Ramona Dascălu
– 15 aprilie 2021 08:17

Sprijin mai mare pentru stabilirea de parteneriate între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare. Europarlamentarul român Dan Motreanu susține într-o postare pe pagina sa de Facebook că a solicitat Comisiei Europene să evalueze impactul noii strategii ”De la fermă la consumator” asupra rentabilității producătorilor, dar și asupra prețurilor produselor alimentare și totodată a cerut intensificarea sprijinului pentru stabilirea de parteneriate între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare.”Am solicitat Comisiei Europene să evalueze impactul noii Strategii „De la fermă la consumator” asupra prețurilor produselor alimentare și a rentabilității producătorilor. Dezideratul nostru este să asigurăm o hrană sănătoasă la prețuri accesibile și să susținem totodată producătorii agricoli de-a lungul tranziției ecologice din următorii ani. Este vorba despre un aviz pe care l-am votat astăzi în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European referitor la Strategia „De la fermă la consumator” ”, arată europarlamentarul Dan Motreanu.Acesta a dezvăluit și obiectivele prevăzute de strategia ”De la fermă la consumator”. ”Strategia reprezintă o foaie de parcurs către un sistem alimentar european mai sănătos și mai durabil și prevede obiective precum: reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor și a anti-microbienelor, până în 2030, și realizarea agriculturii ecologice pe minim 25 % din terenurile agricole, până în 2030. Obiectivele vor fi sprijinite prin fondurile europene și vor fi implementate îndeosebi prin noi inițiative legislative, dar și printr-o mai bună monitorizare și implementare a legislației existente, în special în ceea ce privește utilizarea pesticidelor, protecția mediului și bunăstarea animalelor”, a spus Dan Motreanu.Europarlamentarul român menționează că a mai cerut Comisiei Europene să intensifice sprijinul pentru stabilirea de parteneriate între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare. ”Prin intermediul aceluiași aviz, am cerut Comisiei să intensifice sprijinul pentru stabilirea de parteneriate între micii producători și pentru lanțurile scurte de aprovizionare, care pot reprezenta o sursă de produse proaspete și durabilele la prețuri accesibile pe plan local si regional”, a dezvăluit acesta.Citiți mai multe pe acest subiect pe FortaPAC.agrointel.ro

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Fonduri Europene

Avertisment de la Comisia Europeană: PNS nu va fi aprobat fără măsuri de climă şi mediu!

Iures Stefan

Published

on

Avertisment de la Comisia Europeană: PNS nu va fi aprobat fără măsuri de climă şi mediu!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 14 aprilie 2021 15:01

România trebuie să implementeze practicile de mediu recomandate de la nivelul Uniunii Europene pentru a putea fi aprobat noul Planul Național Strategic. Țara noastră trebuie să abordeze în mod adecvat aspectele de mediu și climă, inclusiv cele legate de sol. De altfel, Comisia Europeană a formulat câteva recomandări bine structurate în ceea ce privește acest aspect.Europarlamentarul român, Daniel Buda, a menționat, într-un text, postat pe pagina sa oficială de Facebook, că l-a chestionat pe comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, asupra problemei degradării solurilor în țara noastră.Răspunsul lui Janusz Wojciechowski a fost ferm și clar, țara noastră ar trebui să respecte directivele europene de mediu și climă: ”România va defini conținutul concret al acțiunilor de mediu și climatice în cerințele de bază, în programele ecologice și în plățile pentru dezvoltare rurală din planul său strategic PAC, pentru a obține rezultate clare în ceea ce privește mediul și clima”.Totodată, comisarul european amintește că ”În recomandarea adresată României în ceea ce privește planul strategic în cadrul politicii agricole comune (planul strategic PAC), Comisia subliniază ca preocupări principale intensificarea agriculturii, reducerea diversității culturilor și interesul scăzut al fermierilor față de măsurile de îmbunătățire a solului. Ea recomandă îmbunătățirea rotației culturilor, culturile intermediare și culturile de acoperire, precum și abordări privind sechestrarea carbonului în solurile agricole”, așa cum se arată în textul postat de europarlamentarul Daniel Buda.Agrointeligența – AGROINTEL.RO, redă mesajul postat de oficialul român, arătând care sunt direcțiile pe care țara noastră trebuie să le urmeze în viitorul apropiat.”Strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitate”, dar și instrumentele PAC vor promova utilizarea practicilor durabile în ce privește protejarea solului!Cu puțin timp în urmă, i-am adresat Comisarului Europen pentru Agricultură, domnului Janusz Wojciechowski, o întrebare pe marginea degradării solurilor. România se confruntă cu degradarea unor suprafețe agricole din ce în ce mai mari în fiecare an. Principalul motiv este că nu s-a mai investit în soluri, ci doar în culturi, și acest lucru se vede în oscilația calitativă și cantitativă a producțiilor. În baza procedurilor parlamentare de care dispun, i-am adresat Comisarului Wojciechowski o întrebare, prin intermediul căreia i-am solicitat să îmi transmită care este strategia pe care o propune pentru a ajuta la repararea și regenerarea solurilor din UE”, spune Daniel Buda.Răspunsul comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, nu a întârziat să apară. Acesta a spus că la nivelul Comisiei, se lucrează pentru elaborarea unei noi strategii privind solul, care va cuprinde măsuri concrete de protejare și refacere a solurilor degradate.Totodată a menționat că instrumentele PAC pot sprijini și stimula utilizarea practicilor durabile, în sinergie cu alte politici naționale și ale UE în ceea ce privește protejarea solului.”Strategiile ”De la fermă la consumator” și ”Biodiversitate” au propus acțiuni și obiective de promovare a practicilor agroecologice și a agriculturii ecologice, precum și de reducere a poluării solului și apei cauzate de utilizarea nutrienților și a pesticidelor. Comisia elaborează o nouă strategie privind solul, care va furniza cadrul general și calea concretă de abordare a degradării solului, de conservare a resurselor funciare și de refacere a solurilor degradate. Viitorul Plan de acțiune privind reducerea la zero a poluării aerului, apei și solului va analiza și problema poluării solului. Misiunea în domeniul sănătății solului și al alimentației din cadrul programului Orizont Europa își propune să dezvolte soluții pentru refacerea sănătății și a funcțiilor solului.În recomandarea adresată României în ceea ce privește planul strategic în cadrul politicii agricole comune (planul strategic PAC), Comisia subliniază ca preocupări principale intensificarea agriculturii, reducerea diversității culturilor și interesul scăzut al fermierilor față de măsurile de îmbunătățire a solului. Ea recomandă îmbunătățirea rotației culturilor, culturile intermediare și culturile de acoperire, precum și abordări privind sechestrarea carbonului în solurile agricole.Instrumentele PAC pot sprijini și stimula utilizarea practicilor durabile, în sinergie cu alte politici naționale și ale UE. Este vorba despre plăți pe suprafață legate de mediu și climă, cum ar fi noile programe ecologice și de plăți din componenta dezvoltării rurale, dar și elemente de condiționalitate și sprijin pentru consolidarea cunoștințelor, investiții, inovare și cooperare.România va defini conținutul concret al acțiunilor de mediu și climatice în cerințele de bază, în programele ecologice și în plățile pentru dezvoltare rurală din planul său strategic PAC, pentru a obține rezultate clare în ceea ce privește mediul și clima. Când va evalua planul strategic PAC, Comisia se va asigura că acesta abordează în mod adecvat aspectele de mediu și climatice, inclusiv cele legate de sol, menționate în recomandare”, se arată în mesajul europarlamentarului Daniel Buda, care citează răspunsul comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.