Connect with us

Comert alimentar

Vicepreședinte din Comisia de Agricultură – acuzat de lobby pentru retaileri în dauna producătorilor!

Petroniu Gabriela

Published

on

Vicepreședinte din Comisia de Agricultură – acuzat de lobby pentru retaileri în dauna producătorilor!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro
– 7 iunie 2021 15:40

Vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților – acuzat că servește interesele marilor retaileri în dauna producătorilor români! Deputatul Daniel Sorin Gheba a depus o serie de amendamente la proiectul de lege care transpune Directiva practicilor agricole neloiale, aflată în lucru la Comisia din conducerea căreia parte și Gheba, anunță Federația Națională PRO AGRO. Organizația de fermieri a reclamat că parlamentarul USR PLUS ar avea o înțelegere cu retailerul PROFI care, potrivit site-ul companiei, controlează 1.450 de supermarketuri la nivel național. Prin amendamentele aduse la o lege care ar trebui să elimine practicile neloiale din sectorul de comerț agroalimentar, Gheba ar fi propus ”schimbări care duc la reducerea drepturilor de care fermierii beneficiază în prezent”.Federația Națională Pro Agro e transmis o scrisoare deschisă adresată co-președinților USR PLUS Dan Barna și Dacian Cioloș, în care reclamă că deputatul Gheba, vicepreședinte în Comisia pentru Agricultură, a propus o serie de amendamente împotriva activității producărilor români care lucrează cu marii retaileri. Mai mult, PRO AGRO arată că modificările aduse de Gheba proiectului de lege nu au fost supuse dezbaterii, ele fiind preluate direct de la retaileri.”Avem motive serioase să considerăm că intervenția domnului deputat este făcută în urma unei înțelegeri în afara cadrului etic între acesta și retailerul PROFI, care este de asemenea reprezentat în acest proces și prin Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), al căror membru este în conformitate cu informațiile prezentate pe siteul AMRCR”, se arată în scrisoarea PRO AGRO.Iată, integral, scrisoarea deschisă adresată de Federația Națională Pro Agro și semnată de președintele organizației, Ionel Arion:Unul dintre proiectele legislative aflate în lucru la Camera Deputaților – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, este Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (PLx. 178/2021).Cum bine cunoașteți, în acest proces, menționăm că proiectul de lege a fost pus în discuții în Camera Deputaților, a fost trimis în lucru la Senat de unde s-a și întors la Camera Deputaților, cumulând aproximativ 7-8 runde de negociere, părțile interesate au intervenit și au susținut cauza sectoarelor de activitate impactate.Ulterior acestor ședințe, fără vreo discuție prealabilă, fără vreo dezbatere, dar și fără vreo motivare, domnul Deputat Daniel Sorin Gheba, Vicepreședinte al Comisiei, intervine pe proiectul în discuție și propune o serie de modificări ale proiectului de lege, așa cum se poate observa în draftul anexat prezentei.Menționăm că modul și forma în care domnul deputat a intervenit este absolut de neînțeles, atât ca alegere al momentului pentru propunerile făcute, ulterior a numeroase ședințe comune, fără a aduce niciun fel de argument, reluând copy/paste revendicările retailului încă de la momentul modificării Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în anul 2016, dar mai ales de o manieră cinică în raport cu eforturile depuse de fermieri în tot acest timp.În susținerea celor de mai sus aducem următoarele argumente, pe baza cărora, ulterior analizării și verificării, vă solicităm ca împreună cu dl. deputat să fie retrase propunerile făcute. Calitatea de fermier și de apicultor a domnului deputat ne face să credem că s-a ajuns în această situație dintr-o eroare, cel puțin de comunicare.Este de neacceptat ca unul dintre Vicepreședinții Comisiei să aducă modificări proiectului, în totală antiteză cu spiritul Directivei (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, după trecerea atâtor etape de discuții, fără o minimă motivare și fără respectarea dreptului de a dezbate propunerile. A fost promițător pentru noi să aflăm că dl. deputat este un susținător al mediului asociativ din Agricultură „precum în Vestul Europei”, însă constatăm în fapt că solicitările mediului asocitiv din România sunt total ignorate.Avem motive serioase să considerăm că intervenția domnului deputat este făcută în urma unei înțelegeri în afara cadrului etic între acesta și retailerul PROFI, care este de asemenea reprezentat în acest proces și prin Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), al căror membru este în conformitate cu informațiile prezentate pe siteul AMRCR.Mai mult decât atât, considerăm că domnul deputat Daniel Sorin Gheba a preluat mot a mot solicitările celor de la PROFI, fără să conteze că afectează cele mai importante dispoziții din punctul de vedere al furnizorului, și fără să conteze că aceste solicitări sunt aceleași din 2016, momentul la care a fost modificată Legea 321/2009, propunerilesale fiind mai oneroase în sarcina fermierilor decât chiar o Lege aflată în vigoare. Este absolut de neînțeles cum un fermier poate propune schimbări care duc la reducerea drepturilor de care fermierii beneficiază în prezent, în contextul în care actul normativ ce trebuie transpus încurajează statele membre să adopte prevederi chiar mai benefice decât cele prevăzute în Directivă.Vă rugăm să observați că propunerile domnului deputat afectează în mod direct condiția fermierilor din România, prin eliminarea dispozițiilor referitoare la lanțul scurt de aprovizionare în context de piață locală, concept care funcționează, cu rezultate benefice pentru fermieri și consumatori, în multe dintre statele UE. De asemenea, diluează și afectează operativitatea dispozițiilor referitoare la represalii comerciale, extrem de răspândite și active în practicile comerciale din România. Mărește în proporție de peste 100% termenul de plată în vigoare, anulează șansele ca fermierul să beneficieze de predictibilitate în relația comercială, relaxând în favoarea retailului condițiile anulărilor de comenzi. Mai mult decât atât, susține practicarea de taxe ulterioare actului de vânzare, acesta fiind unul dintre pricipalele motive pentru care Legea 321/2009 a fost modificată, dar și unul dintre motivele pentru care fermierii care livrează hypermarketurilor constată la închiderea anului fiscal că sunt în pierdere.Domnule Dacian Cioloș, cunoaștem expertiza dvs. în agricultură, mai mult decât atât a fost o mândrie pentru noi să vedem că fermierii spanioli au ridicat pancarte pe care scria „IN CIOLOȘ WE TRUST”, validând astfel munca dvs. ca și Comisar UE pentru Agricultură. Vă rugăm să apreciați și să dispuneți în consecință cu privire la cele semnalate mai sus, o pasivitate în această speță gravă ne-ar putea duce cu gândul doar la „CIOLOȘ NE SABOTEAZĂ”.Nu putem să nu ne punem întrebarea cum s-ar fi desfășurat ședințele pe acest proiect normativ dacă și mediul asociativ din Agricultură ar fi cerut membrilor să formuleze puncte de vedere și solicitări în nume propriu. Ba mai mult, probabil ar trebui să îi invităm să participe la ședințe pentru că ne este practic imposibil să justificăm sau să explicăm asemenea ingerințe în procesul legislativ, și asemenea legături între deputații României și actori din mediul privat.Este imposibil de înțeles pentru noi, dar și pentru membrii noștri, cum factorul politic nu înțelege că doar prin reglarea echitabilă a raportului comercial dintre fermieri și retailul alimentar se poate obține viabilitatea sectorului agro-alimentar, dar mai ales că prin sabotarea acestui raport, toate măsurile din bani publici sunt pierdute în favoarea profitului retailului.Vă rugăm să interveniți de urgență în sensul celor solicitate și argumentate în prezenta, un act normativ care nu respectă spiritul Directivei, care nu aduce predictibilitate pentru fermieri, care nu protejează fermierul în acest raport total dezechilibrat, nu face altceva decât să contribuie la marile pierderi din ultimul timp, precum cele generate de interzicerea Neonicotinoidelor la culturile agricole și schimbările extreme ale climei dar și lipsa irigațiilor.Este evident că în cazul în care acest tip de practică continuă, care evită etapele, care nu justifică solicitările, care evită dialogul, nu putem decât să ne punem întrebarea care este scopul emiterii de poziții scrise și participării la ședințe?Reluăm în cele ce urmează revendicările susținute la fiecare rundă de negocieri, atât prin adrese scrise cât și luări de poziție în cadrul întâlnirilor:Articolul 2 Definiții lit. f) susținem forma inițială care conține prevederea: „[…]termenul „furnizor” poate include un grup de astfel de producători agricoli sau un grup de astfel de persoane fizice și juridice, precum organizațiile de producători, organizațiile de furnizori și asociațiile unor astfel de organizații;” Această prevedere este necesară pentru a nu dezavantaja producătorii care lucrează în sistem intergat (Holding).lit h) susținem următoarea definiție a lanțului alimentar scurt: „Lanț scurt de aprovizionare în context de piață locală -reprezintă lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare, care implică raportul comercial direct între un furnizor și cumpărător amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de producție;” Modificarea este susținută prin raportarea la practica din alte țări UE, unde raportul comercial presupune livrarea directă de la furnizor la cumpărător, desigur distanța efectivă se poate decide în urma consultărilor cu toate părțile implicate.lit n) sustinem păstrarea inițială a definiției: „produse agricole și alimentare proaspete – alimente care nu sunt conservate prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;” Regimul diferit al celor două categorii trebuie să fie păstrat atât în ceea ce privește termenul de plată, cât și condițiile de recepție. Regimul diferit este generat de perisabilitatea produselor și implicit de rulajul acestora la raft.Articolul 3 Interzicerea practicilor comerciale neloiale
Subpunct 1 lit a) Solicităm modificarea termenului de plată în cazul produselor proaspete la 7 zile. Atât rotația la raft cât și perisabilitatea acestor produse impun un termen de plată scurt, care să garanteze în același timp că furnizorului nu i se vor imputa reducerile stabilite unilateral de către cumpărător în vederea vânzării accelerate.În ceea ce privește restul dispozițiilor proiectului de lege susținem păstrarea formei inițiale, cea transmisă de la Senat în conformitate cu modificările aduse tabelului anexat.Vă rugăm să analizați cele semnalate și să observați că solicitările noastre respectă cadrul Directivei (UE) 2019/633, sunt în conformitate cu drepturile fermierilor la nivel UE, dar și că sunt perfect justificate având în vedere abuzurile practicate în mod normal în relația furnizor – cumpărător de produse agroalimentare.Anexă – draftul (PLx. 178/2021).

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!





Source link

Comert alimentar

Economistul Cristian Păun – 5 lecții pentru fermierii care vor să vândă la un preț mai bun!

Petroniu Gabriela

Published

on

Economistul Cristian Păun – 5 lecții pentru fermierii care vor să vândă la un preț mai bun!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


agrointeligenta.ro
– 14 septembrie 2021 10:33

Foto: Facebook/Cristian Păun

Agricultorii români vor continua să aibă mari probleme atâta timp cât nu vor depune un minim de efort să înțeleagă ce spun economiștii și știința din spatele lor, afirmă Cristian Păun. Fostul președinte al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) le oferă producătorilor agricoli cinci lecții pentru comercializare.Economistul care acum le dă lecții fermierilor este același care în luna mai îi critica pe producătorii agricoli că ar fi ”cârcotași” pentru că nu vor să meargă la bănci să se împrumute pentru a-și susține afacerile în contextul pandemiei și a calamităților naturale. De data aceasta, profesorul de la Academia de Științea Economice vine cu sfaturi pentru vânzarea produselor agroalimentare.”Agricultura în 5 lecții sau despre cum putem evita aruncatul roșiilor pe câmp! Agricultorii români vor continua să aibă mari probleme atâta timp cât nu vor depune un minim de efort să înțeleagă ce spun economiștii și știința din spatele lor”, spune Cristian Păun.Iată cele 5 lecții pe care Cristian Păun le dă fermierilor români:Lecția 1:Un produs, chiar și când vorbim de roșii sau ardei, trebuie să fie căutat de consumator prin prisma calității și prețului. Dacă oferi aceeași calitate (proastă) dar la prețuri mai mari sau la același preț oferi o calitate mai proastă, consumatorul va prefera altceva. Ideea e să faci diferit nu să mimezi ce fac alții prost. Roșii fără gust produc mulți, roșii cu gust tot mai puțini. Roșii stimulate tot mai mulți, roșii naturale (bio/eco) tot mai puțini.Lecția 2:Un produs nu poate avea același preț în fața tarlalei cu cel din apropierea blocului consumatorului. Costul deplasării între locul de producție și locul de consum arareori și-l asumă consumatorul, el are pretenția ca acest cost să fie deja inclus în preț și în grija producătorului. Din diferite motive, consumatorul consumă roșiile sau ardeii cât mai aproape de blocul său și nu în capătul tarlalei. În plus, există și problema depozitării și conservării: consumatorul modern de roșii și ardei le preferă proaspete, cât mai departe de sezonul în care ele se produc (iarna nu vara). Și acest cost al depozitării cade tot în sarcina producătorului. Deci, prețul vara din capătul tarlalei la roșii nu poate fi comparat niciodată cu prețul de lângă scara blocului consumatorului iarna. Sau la mare distanță de locul de producție, iarna sau vara. Investițiile în infrastructura de transport și depozitare, în mijloacele de transport, sistemele de depozitare sunt vitale și pot ameliora semnificativ costurile aferente. Asta înseamnă competitivitate și avantaj competitiv. De asta, adesea, producătorii de roșii vara își dau pe nimic munca lor, neavând capitalul și știința să colecteze, depoziteze și să vândă la mare distanță de tarlaua lor roșiile. Și apelează la samsari, o verigă inevitabilă atâta timp cât ei nu pot sau nu vor să devină samsari. Oricum ”samsarul” de legume și fructe e o altă activitate economică, complet diferită de producție, fără de care producția rămâne în câmp și consumatorul la bloc, între betoane.Lecția 3:Consumatorul modern nu vrea să depună mare efort când cumpără. Preferă supermarketurile, locul unde găsește tot ce are nevoie. Locul unde salvează timp. Timp pe care îl alocă pentru familie sau alte activități (recreere, un alt job etc.). Orice încercare a producătorilor de a apropia consumatorii de tarla va fi sortită eșecului. Producătorii trebuie să găsească o cale să ajungă în supermarketuri, locul unde merg să consume roșii și ardei cei mai mulți români, în cantități enorme, la pachet cu alte produse pe care le cumpără săptămânal. Producătorii trebuie să înțeleagă cum achiziționează legume și fructe supermarketurile, ce condiții au, ce cer. Când cer, supermarketurile au în fața lor consumatorii lor. Deci cer lucruri pe care știu că le doresc consumatorii. Dacă ți se pare că nu poți negocia cu ele, că ești prea mic sau prea lipsit de importanță, te asociezi. Sau îți faci propriul supermarket. În niciun caz nu duci lupta prin mijloace politice pentru că e pierdută din start. Prietenia politicianului în lupta asta e una falsă și ți se poate întoarce împotrivă în timp.Lecția 4:Consumatorul nu consumă pentru că un produs are tricolor pe el. Sau, cel care o face, își asumă costurile și beneficiile unei astfel de alegeri. Consumă roșiile și ardeii pentru calitate și preț. Indiferent de steagul de pe produs, consumatorul vrea să dea puțin pe produs și să cumpere mult când cumpără. A ascunde probleme de calitate și preț în spatele unui steag e o altă strategie extrem de păguboasă. Nu cu steagul îl convingi pe consumator de produsele tale.Lecția 5:Concurența este esențială, mai ales pe o Piață Unică unde concurezi cu țări care au o climă mai blândă ca a ta, mai ales iarna. Capitalul investit de alții mai abitir ca tine în capacități de producție, stocare și depozitare devin avantaje competitive greu de surmontat. Protecționismul și barierele în calea celor care te concurează nu sunt nici ele soluții. Sunt tot pilule otrăvite care se vor întoarce, în final, tot împotriva producătorilor și consumatorilor. Natural noi nu putem produce iarna roșii mai ieftin decât o fac spaniolii sau italienii. Căci la ei e mai cald. În plus, ei au și investiții masive în așa ceva, în tot ce înseamnă transport, prelucrare, conservare și depozitare. Și au infrastructură care îi apropie enorm de blocul consumatorului român. Teoretic, distanța dintre ei și consumator e cam identică (ca timp și cost) cu distanța dintre tarlaua producătorului român și consumator. Concurența nu poate fi nici blamată și nici alterată. Chiar dacă aparent nu pare că e așa, concurența ajută și producătorii și consumatorii deopotrivă. Mai ales pe termen lung.”Mai sunt și alte probleme sensibile cum ar fi subvențiile, lipsa autostrăzilor sau irigațiile. Poate altădată le vom discuta și pe acelea… Soluțiile pot fi discutate doar după ce sunt înțelese și integrate aceste 5 lecții esențiale despre agricultura din România. Până atunci vom continua să trăim blestemul anilor cu secetă când producția este pârjolită de arșiță și blestemul anilor cu producții record când se aruncă producție pe câmp. Vom fi mereu blestemați. Mereu pe pierdere. Mereu cu mâna întinsă! Îndrăznești să crezi asta?” spune, în finalul mesajului său, Cristian Păun.



Source link

Continue Reading

Comert alimentar

Mai puține animale abatorizate de la fermierii români. Scăderi importante față de anul trecut!

Petroniu Gabriela

Published

on

Mai puține animale abatorizate de la fermierii români. Scăderi importante față de anul trecut!
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 10 septembrie 2021 08:14

Foto: AFIR

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat joi – 9 septembrie, datele legate de numărul sacrificărilor de animale și păsări pentru luna luna iulie a acestui an. Astfel, numărul sacrificărilor a scăzut la toate speciile de animale şi păsări, greutatea în carcasă a crescut la porcine şi la păsări, iar la bovine şi la ovine şi caprine a scăzut în luna iulie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).Sacrificări de animale și păsăriFoto: INS
Faţă de luna iunie 2021, numărul sacrificărilor a crescut la porcine, la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine a scăzut. Totodată, greutatea în carcasă a crescut la ovine şi caprine şi la păsări, iar la bovine şi la porcine a scăzut.Potrivit datelor INS, în luna iulie 2021 numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 16%, iar greutatea în carcasă s-a diminuat cu 16,8% faţă de aceeaşi lună din 2020. Raportat la luna iunie a acestui an, numărul bovinelor sacrificate a scăzut cu 4,5%, iar greutatea în carcasă cu 9,1%.Greutatea medie în carcasă la animalele şi păsările sacrificateFoto: INS
La specia porcine, în luna iulie s-au sacrificat cu 1,5% mai puţine animale, în timp ce producţia de carne de porc consemnată a fost cu 1% mai mare faţă de iulie 2020. Comparativ cu luna anterioară, sacrificările au crescut cu 1,6%, iar producţia de carne de porc a fost cu 2,3% mai mică.Totodată, în ceea ce privește sacrificarea ovinelor şi caprinelor, datele INS arată o scădere cu 5% faţă de iulie 2020, greutatea în carcasă fiind cu 13,2% mai mică. Comparativ cu luna anterioară, sacrificările au crescut cu 1,6%, iar greutatea în carcasă cu 3,6%.De asemenea, sacrificările de păsări au scăzut cu 1,2%, iar producţia de carne a crescut cu 4% faţă de iulie 2020, în timp ce, raportat la luna precedentă, sacrificările au urcat cu 2,7%, iar greutatea în carcasă a crescut cu 2,5%.Greutatea medie în carcasă consemnată în luna iulie 2021 a fost de 161 kilograme la bovine, 89,2 kilograme la porcine, 12,6 kilograme la ovine/caprine şi 1,6 kilograme la păsări. Evoluţia greutăţii în carcasă a animalelor şi a păsărilor sacrificate, în perioada iulie 2020 – iulie 2021Foto: INS
INS precizează că datele lunare privind sacrificările totale de animale şi păsări sunt obţinute prin însumarea datelor provenite din cercetarea statistică lunară pentru unităţile industriale specializate (abatoare), care furnizează date privind producţia de carne (numărul de capete sacrificate, greutatea în viu şi greutatea în carcasă a acestora).Cercetarea statistică este de tip exhaustiv, datele se colectează de la circa 200 de operatori economici, şi se adresează tuturor întreprinderilor din întreaga ţară care au activitate principală sau secundară „Producţia şi conservarea cărnii”.De asemenea, sunt folosite şi estimări ale sacrificărilor din afara abatoarelor, respectiv numărul de animale şi păsări sacrificate şi greutatea în viu a acestora realizate de specialiştii direcţiilor agricole judeţene ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.Greutatea medie în carcasă reprezintă raportul dintre greutatea în carcasă totală şi numărul de animale sau păsări sacrificate, se mai arată în comunicatul INS.



Source link

Continue Reading

Comert alimentar

Roşiile româneşti – cele mai ieftine din UE. În Franța, fermierii vând cu 1,57 euro/kg, în Ungaria cu 0,76 euro/kg

Petroniu Gabriela

Published

on

Roşiile româneşti – cele mai ieftine din UE. În Franța, fermierii vând cu 1,57 euro/kg, în Ungaria cu 0,76 euro/kg
Apasa pe Imi Place sa fii la zii cu toate noutatiile


Angelica Lefter
– 8 septembrie 2021 10:58

Prețul mediu al roșiilor românești a fost cel mai mic din Uniunea Europeană luna trecută. Cu toate acestea, producătorii reclamă că nu au loc în supermarket de tomatele străine care, culmea, au prețuri de fermă aproape duble.Fermierii români au cele mai ieftine roșii la poarta fermei din Uniunea Europeană, însă producția este mai mică decât consumul și importul din țări în care prețul mediu la poarta fermei este de peste 40% mai mare decât în România.Prețul unui kilogram de roșii românești: 0,49 euro în august 2021Conform datelor actualizate la 1 septembrie de către Comisia Europeană, prețul mediu al kilogramului de roșii rotunde, ambalate, la poarta fermelor din România a fost în luna august de 0,49 euro, cel mai mic preț din UE, potrivit economica.net.La fel s-a întâmplat și în luna iulie, când prețul mediu a fost ceva mai mare, de 0,46 euro kilogramul, după o scădere bruscă față de luna anterioară când fermierii vindeau kilogramul cu 0,68 de euro.De asemenea, și anul trecut în luna august fermierii locali și-au ieftinit marfa, ajungând la cele mai mici prețuri din UE, respectiv 0,54 de euro kilogramul.Prețul mediu al unui kilogram de roșii în UE este de 1,02 euroLa o simplă comparație, anul acesta, fermierii din Cehia vând în medie kilogramul de roșii cu 1,72 euro kilogramul, în Franța prețul este de 1,57 euro kilogramul, în Ungaria – 0,76 euro, iar în Spania – 0,7 euro. Prețul mediu la nivelul UE este de 1,02 euro kilogramul.Foto: economica.net
Importurile care au crescut cu 16% dictează prețurile la consumatoriÎn piețe sau pe rafurile magazinelor se regăsește, însă și marfă din import. Conform statisticilor locale, tomatele reprezintă produsul cu cel mai scăzut grad de asigurare a autosuficienței, în anul 2018 acesta fiind de 73%, doar dacă ne referim la cele pentru a fi consumate proaspete.Totodată, în 2019, dintr-un necesar de consum estimat la peste 803 mii de tone, s-au produs local doar 689,4 mii de tone, adică 85,8%.
Potrivit datelor din anul 2020, România este al optulea mare importator de tomate din UE, cu excepția Marii Britanii, cu o cantitate de 90,7 mii de tone în valoare de 112,7 mii de dolari. Față de 2019, importurile de tomate au fost cu 6% mai mari în valoare.Cele mai multe tomate de import vin din Turcia, Germania și SpaniaPotrivit Institutului Național de Statistică (INS), în perioada ianuarie-mai 2021, România a importat peste 57,1 mii de tone de cereale, cu 16% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Din punct de vedere valoric vorbim despre 73,5 milioane de euro.Cea mai mare cantitate, peste 35.600 de tone de roșii proaspete și refrigerate au fost aduse din Turcia, stat non-UE pentru care nu există date referitoare la prețurile medii la poarta fermei.Pe locul doi într-un clasament al statelor de unde cumpărăm roșii este Germania, cu 7,9 mii de tone, urmată de Spania cu 4,8 mii de tone. În Spania, prețul mediu la poarta fermei a fost în luna august de 0,7 euro kilogramul, adiă cu 42% mai scump ca în România.Valoarea importurilor din Spania din primele cinci luni ale anului a fost de 8,2 milioane de euro, iar din Germania de 1,2 milioane de euro. Pentru Germania nu există date referitoare la prețul mediu din luna august.



Source link

Continue Reading

Trending

Actual © 2020 AgroLocal.ro. Aggregatori de stiri in domeniul agriculturii din toata Romania.